Simptome ale sclerozei multiple: oboseală, amorțeală, probleme de echilibru și multe altele

În scleroza multiplă sau SM, sistemul tău imunitar atacă mielina, țesutul gras care înconjoară și protejează fibrele nervoase. Acest lucru face ca țesutul cicatricial (scleroză, numită și placă sau leziuni) să se formeze pe fibrele nervoase, perturbând fluxul impulsurilor electrice în întreg sistemul nervos. Această afectare a nervilor poate duce la o gamă largă de simptome de SM, de la vedere încețoșată la amorțeală la slăbiciune până la pierderea echilibrului și multe altele.

Pentru persoanele cu SM recurent-remisiva (SMRR), simptomele se pot agrava semnificativ și pot apărea noi simptome, în timpul recăderilor sau perioadelor de inflamație acută a sistemului nervos central.

Pentru persoanele cu SM primar-progresiv, simptomele se agravează în mod constant de la început, deși cât de repede se agravează variază de la persoană la persoană.

Iar pentru persoanele cu SM secundar-progresiv, o etapă de SM care urmează SMRR, modelul de agravare a simptomelor în timpul recăderilor, urmat de mai puține simptome în timpul remisiilor, se schimbă în cele din urmă într-o progresie constantă a simptomelor, de obicei cu puține sau deloc recăderi.

Stresul și supraîncălzirea, cauzate de febră, băi fierbinți sau expunere la soare, pot, de asemenea, să declanșeze sau să agraveze temporar simptomele SM. Când corpul se răcește din nou, sau stresul este atenuat, simptomele se diminuează în general.

Semne și simptome timpurii ale SM

În timp ce unele simptome ale sclerozei multiple sunt foarte frecvente, nu există un model tipic de simptome care să se aplice tuturor. În plus, simptomele oricărei persoane pot fluctua în timp.

Totuși, primele simptome ale SM includ adesea probleme de vedere, cum ar fi vederea încețoșată sau dublă, distorsiuni ale culorii și o afecțiune numită nevrita optică, care provoacă dureri oculare și pierderea rapidă a vederii.

Alte simptome precoce pot include:

• Oboseală
• Probleme de echilibru și stângăcie
• Senzații de amorțeală, furnicături sau înțepături la nivelul brațelor, picioarelor, trunchiului sau a feței, cunoscute sub numele de parestezie
• Ameţeală
• Sensibilitate la căldură

Un prim episod de simptome asemănătoare SM care durează cel puțin 24 de ore și este cauzat de inflamația sau pierderea mielinei în sistemul nervos central se numește sindrom clinic izolat (SCI).

În unele cazuri, o persoană cu SCI nu are niciodată un alt astfel de episod și nu dezvoltă SM. În altele, o persoană are un astfel de episod și este diagnosticată cu SM. Și în altele, un RMN la o persoană cu SCI aparent dezvăluie leziuni din episoadele anterioare, indicând că persoana respectivă are de fapt SM.

Având în vedere natura nespecifică a tuturor acestor simptome, mulți oameni cu SM sunt inițial diagnosticați cu altceva.

Strategii pentru a face față oboselii atunci când ai SM

Oboseala este unul dintre cele mai frecvente simptome ale SM, afectând aproximativ 80% dintre persoanele care suferă de această boală, conform Societății Naționale de Scleroză Multiplă din Statele Unite.

Este posibil să aveți starea de oboseală toată ziua sau să simțiți că obosiți ușor din cauza efortului mental sau fizic. Când oboseala legată de SM este severă, se numește „lasiune”.

Unele dintre strategiile pe care le folosesc persoanele cu SM pentru a minimiza sau cel puțin a-și gestiona oboseala includ:

• Adoptarea unei diete sănătoase
• Lucrează în ritmul lor și iau câte o pauză de odihnă planificată
• Exerciții pentru a menține forța și flexibilitatea musculară
• Obținerea unui somn adecvat abordând orice simptome care întrerup somnul
• Învățarea tehnicilor de conservare a energiei
• Evitarea expunerii la căldură
• Obținerea de ajutor pentru gestionarea depresiei, care poate provoca oboseală
• Luarea unui medicament care favorizează starea de veghe

O formă experimentală, neinvazivă de stimulare a creierului, numită stimulare transcraniană cu curent direct (tDCS) a fost demonstrată în câteva studii că reduce oboseala la persoanele cu SM. În tDCS, doi electrozi sunt plasați pe cap peste zonele creierului despre care se crede că sunt implicate în oboseala SM, iar un curent electric de intensitate scăzută este trecut prin electrozi. Pentru SM, un curent anodal sau pozitiv este utilizat pentru a excita activitatea neuronală. (Pentru alte condiții, curentul poate fi utilizat pentru a inhiba activitatea neuronală.)

Un studiu publicat în 2017 a raportat că 20 de sesiuni de tDCS la 15 persoane cu SM au condus la o reducere semnificativă statistic a oboselii, în comparație cu grupul care a primit tratament simulat. Într-un al doilea studiu, în care s-au administrat 10 sesiuni de tDCS, intervenția a avut un efect mai puțin.

Sunt în curs de desfășurare studii suplimentare despre stimularea transcraniană a curentului direct și oboseala, cogniția, durerea și capacitatea de mers pe jos la persoanele cu SM.

Simptome frecvente și mai puțin frecvente ale SM

Alte simptome comune ale SM includ:

• Mușchi care sunt slabi, rigizi și uneori dureroși
• Sindromul picioarelor nelinistite
• Dificultăți în controlul vezicii urinare sau urgență de a urina
• Dificultate la mers din cauza slăbiciunii musculare, spasticității, pierderii echilibrului, deficitelor senzoriale, căderii picioarelor și oboselii
• Constipație și incontinență intestinală
• Tulburări cognitive care afectează concentrarea, atenția, memoria, rezolvarea problemelor și judecata
• Vertij
• Probleme sexuale, cum ar fi disfuncția erectilă, uscăciunea vaginală și incapacitatea de a avea orgasm
• Depresie clinică
• Modificări emoționale, cum ar fi schimbări de dispoziție, iritabilitate și râs și plâns necontrolat (numit afect pseudobulbar)

Simptomele mai puțin frecvente ale SM includ:

• Vorbire neclară sau greu de înțeles, precum și incapacitatea de a produce sunete vocale (disfonie)
• Dificultate cu controlul motorului fin
• Tremur sau tremur incontrolabil
• Paralizie
• Probleme respiratorii
• Dificultate la mestecat și la înghițire
• Simțul gustului și al mirosului alterat sau diminuat
• Convulsii
• Mâncărime de piele (prurit)
• Probleme de auz
• Dureri de cap, în special dureri de cap legate de migrenă
• Psihoza sau pierderea contactului cu realitatea

Durerea de scleroză multiplă

Durerea – inclusiv dureri de cap, dureri musculare și dureri cronice de spate sau alte dureri musculo-scheletice – sunt frecvente în rândul persoanelor cu SM.

De fapt, aproximativ 86% dintre persoanele cu SM experimentează dureri neuropatice (nervoase), conform unui raport publicat în 2019.

Durerea neuropatică poate fi experimentată ca durere în mâini și picioare, dureri de spate, dureri de cap, spasme dureroase, semn Lhermitte și nevralgie de trigemen.

Semnul lui Lhermitte este o senzație scurtă și ascuțită, asemănătoare unui șoc electric, care curge din spatele capului în jos pe coloana vertebrală și în membre. De obicei este declanșată prin îndoirea gâtului înainte.

Nevralgia trigemenului provoacă o durere ascuțită, înjunghiată în față, care provine din deteriorarea nervului trigemen, care este responsabil pentru funcțiile și senzațiile motorii faciale. Uneori este confundat cu durerea dentară.

Un alt tip de durere asociată cu SM este îmbrățișarea cu SM, sau o senzație de strângere sau constricție în jurul pieptului sau abdomenului. Îmbrățișarea cu SM este cauzată de spasme în mușchii care înconjoară cutia toracică și, la unii oameni, poate provoca dificultăți de respirație.

Unele forme de durere legate de SM tind să fie de scurtă durată, în timp ce altele pot deveni cronice. Durerea neuropatică, durerea cauzată de spasticitate și durerea asociată cu imobilitatea și oboseala tind să devină cronice și necesită eforturi continue pentru a le gestiona.

Tulburări cognitive cauzate de scleroza multiplă

Deficitele cognitive sau problemele cu sarcinile de gândire sau de memorie sunt frecvente la persoanele cu SM. Descrise adesea de cei care se confruntă cu acestea drept „ceață pe ochi,” deficiențele cognitive nu par să fie legate de perioada de timp în care o persoană a fost diagnosticată cu SM, de gradul de dizabilitate fizică asociată cu SM sau de apariția leziunilor de SM.

Cu toate acestea, cel puțin un studiu a constatat că afectarea cognitivă tinde să fie mai gravă în rândul persoanelor cu SM primar-progresivă decât în rândul celor cu SM recidivant-remisiva.

Un alt studiu a constatat că vârsta mai înaintată și un scor mai mare la Scala privind statutul de dizabilitate extinsă (EDSS) este asociată cu tulburări cognitive mai severe.

Deși există o varietate de tipuri de probleme cognitive pe care le au de obicei persoanele cu SM, cercetătorii au descoperit că următoarele sunt cele mai comune:

• Procesarea încetinită a informațiilor noi
• Dificultate de a învăța și de a reține informații noi
• Dificultate în organizarea informațiilor și rezolvarea problemelor
• Probleme de concentrare și menținere a atenției
• Deficiențe în abilitățile vizuale spațiale sau capacitatea de a percepe corect lumea din jurul lor
• Probleme de înțelegere și utilizare a limbajului
• Dificultate în a face calcule

Disfuncția cognitivă este o cauză majoră a șomajului la persoanele cu SM și poate interfera, de asemenea, cu sarcinile zilnice, cum ar fi gătitul, condusul sau susținerea unei conversații, poate provoca tensiune în relațiile personale și poate îngreuna accesul la asistență medicală.

Diverse teste ale funcției cognitive pot identifica deficitele specifice pe care le întâmpină o persoană. În 2018, un grup de experți reuniți de Societatea Națională de Scleroză Multiplă din Statele Unite a publicat o serie de recomandări pentru screening-ul cognitiv pentru persoanele cu SM. Ei au recomandat:

• Testare inițială timpurie pentru toți adulții și copiii cu SM
• Reevaluare anuală cu același test ca cel utilizat pentru screening-ul de bază
• Testare mai cuprinzătoare pentru adulții ale căror teste au evidențiat deficite cognitive sau care au demonstrat declin cognitiv
• Evaluare neuropsihologică pentru copiii cu SM sub 18 ani care au o schimbare inexplicabilă a funcției cognitive la școală
• Intervenții pentru adulți și copii pentru a îmbunătăți funcționarea acasă, la serviciu sau la școală

În general, astfel de teste sunt administrate de un neuropsiholog, un specialist care studiază modul în care funcția creierului afectează funcția cognitivă și comportamentul. Dar, deoarece testarea tradițională poate consuma mult timp și nu toate cabinetele de neurologie angajează un neuropsiholog, o inițiativă cunoscută sub numele de BICAMS (Brief International Cognitive Assessment for MS) a lucrat pentru a dezvolta un test de evaluare cognitivă care durează mai puțin timp și poate fi administrat de către non-neuropsihologi. Testul, care a fost în dezvoltare din 2012, este utilizat în prezent în cercetările privind dizabilitățile cognitive.

În unele cazuri, reabilitarea cognitivă poate îmbunătăți funcția cognitivă sau indivizii pot învăța să compenseze deficitele, de exemplu, setând alarme, scriind note de memento sau minimizând distracția.

Provocarea diagnosticării SM

Scleroza multiplă poate fi dificil de diagnosticat, în mare parte pentru că poate provoca atât de multe simptome diferite, dintre care unele imită simptomele unui număr de alte afecțiuni.

Simptomele SM pot, de asemenea, să apară și să treacă de la o zi sau o săptămână la alta, precum și să se modifice treptat în timp. Și nu există un singur test care să poată diagnostica definitiv boala.

Din toate aceste motive, persoanele cu SM petrec adesea luni, ani sau chiar decenii fără să-și cunoască cauza simptomelor sau să creadă că au o altă afecțiune. Este regretabil, deoarece tratamentul precoce cu medicamente care modifică boala SM poate încetini progresia generală a bolii.

Alte forme de tratament, cum ar fi o varietate de terapii de reabilitare, pot îmbunătăți în mod similar funcționarea fizică și cognitivă și calitatea vieții.

 

Acest articol este doar informativ. Pentru un diagnostic corect, vă recomandăm să consultați sfatul unui medic specialist.

Scris de Sabina Tănasă