Dr. Gabriela Mihăilescu: ,,Femeile cu scleroză multiplă se pot bucura de minunea de a fi mame”

Dr. Gabriela Mihăilescu: ,,Femeile cu scleroză multiplă se pot bucura de minunea de a fi mame”

Sarcina și alăptarea sunt perioade în viața unei femei pline de încărcătură emoțională, minunate, dar și delicate și dificile. În ce măsură femeile cu scleroză multiplă (SM) își pot duce la îndeplinire visul de-a deveni mame și de a-și alăpta copiii la sân, ce riscuri își asumă aceste femei în privința sănătății lor și a copiilor, explică dr. Gabriela Mihăilescu, medic primar neurolog la Spitalul Clinic Colentina, doctor în medicină, șef de lucrări la UMF Carol Davila București.

Care sunt precauțiile de care trebuie să țină cont o femeie care dorește să rămână însărcinată?

Sarcina unei femei care suferă de SM nu e diferită față de cea a unei femei fără SM. În cazul în care pacienta cu SM se află în tratament specific pentru SM, sarcina trebuie să fie una programată, deoarece nu toate tratamentele sunt demonstrate a nu avea efecte negative asupra produsului de concepție. În prezent sunt permise în sarcină și în perioada de alăptare, luând în considerare riscurile și beneficiile, pe baza datelor rezultate din registrele retrospective de sarcină din ultimii 20 de ani și a studiilor efectuate pe animale (studii asupra femeilor gravide nu sunt efectuate din motive etice), doar următoarele terapii: glatiramer acetat original 20mg/dl și toți interferonii beta 1a și beta 1b, inclusiv PEG-interferonul beta 1a.

Rezultatele obținute pentru Glatiramer acetat original (Copaxone) au fost extrapolate și pentru Follow on Glatiramer acetat (FOGA) – un produs hibrid. Pentru forme foarte active de boală, se acceptă și Natalizumab dar numai până în săptămânile 30-34 de sarcină, cu reluare imediat postpartum și fără alăptare.

Dacă femeia urmează alt tip de tratament decât cele menționate, acesta va trebui întrerupt cu o perioadă înainte de concepție (perioadă diferită pentru fiecare terapie în parte) și eventual înlocuit cu o altă terapie. Aș mai menționa aici Cladribina, care nu este permisă în sarcină, dar, care poate fi administrată 5 zile în prima lună și 5 zile în a doua lună a primului an și apoi identic în al doilea an, iar la 6 luni după ultima administrare este permisă concepția. Efectul tratamentului durează 4 ani, astfel încât femeia poate concepe, naște, alăpta fără a fi necesară reluarea tratamentului și fiind sub protecția acestuia.

Ar mai fi un aspect important și anume faptul că e bine ca femeia cu SM să fie într-o formă stabilă de boală, fără pusee în ultimul an înainte de a concepe un copil, deoarece se știe că numărul puseelor din timpul sarcinii și primele 3 luni postpartum sunt în medie într-un număr egal cu cel al celor din anul precedent sarcinii. În primul trimestru de sarcină, dar în special în primele 3 luni postpartum, în cazul în care femeia cu SM nu alăptează, crește foarte mult riscul de activare a bolii și implicit de pusee.

În ce măsură terapiile din SM au efecte teratogene asupra fătului?

Nu vă pot da un răspuns cu cifre exacte, deoarece nu se fac studii pe femei gravide. S-au dovedit efecte teratogene ale unor terapii la animale, dar nu se poate extrapola totul de la animal la om. În prezent, ne bazăm pe registre de sarcină retrospective și mai recent prospective. Acestea urmăresc practic femeile cu SM aflate sub tratamente nepermise în sarcină, fie până la momentul concepției, fie până la momentul confirmării sarcinii, fie pe tot parcursul sarcinii.

Registrele prospective de sarcină trebuie încurajate, și datele obținute trebuie raportate pentru a putea creea o bază de date internațională. Trebuie știut și faptul că nu numai femeile tratate pentru SM trebuie să fie atente, ci și bărbații, chiar dacă au partenere sănătoase. Anumite tratamente urmate de către un bărbat cu SM ar putea avea efecte negative asupra produsului de concepție. Deci, discuția referitoare la procreere este una pe care trebuie să o poarte cu medicul neurolog atât femeile, cât și bărbații cu SM, pentru a reduce eventualele riscuri.

În ce situații se recomandă întreruperea sarcinii?

E bine ca discuția despre o eventuală sarcină să se poarte înainte de a alege terapia. Pacienții trebuie să știe că e bine ca sarcinile să fie programate și să urmeze tratamente anticoncepționale eficiente. E bine să nu se ajungă la situații de întrerupere a sarcinii. Aceste manevre sunt traumatizante atât fizic cât și psihic, și cresc riscul de agravare a SM cu apariția de pusee după avort (fie el terapeutic sau la cerere). În cazul în care se întâmplă ca pacienta să fi rămas însărcinată, fiind sub unul din tratamentele nepermise în sarcină, se poate întrerupe acel tratament imediat ce s-a stabilit prezența sarcinii, iar pacienta și produsul de concepție vor fi mult mai strict monitorizați.

Pentru fiecare terapie se știe ce anume trebuie urmărit, și desigur că timpul va mai aduce informații noi. În caz de malformații severe, incompatibile cu viața, obstetricianul va decide împreună cu viitori părinți ceea ce e mai bine de făcut, atât pentru pacientă cât și pentru produsul de concepție. E absolut necesară colaborarea între medicul neurolog și obstetrician.

Care sunt riscurile unei femei însărcinate cu SM?

Sarcina unei femei cu SM nu are riscuri mai mari decât ale unei femei fără SM, dacă este una programată și dacă nu se expune unor tratamente interzise în sarcină. Poate naște pe cale naturală sau prin cezariană. Poate fi supusă oricărui tip de anestezie. Poate alăpta dacă nu urmează tratamente contraindicate în perioada de alăptare.

Pe parcursul sarcinii ar putea să se accentueze unele dintre simptomele SM, cum ar fi fatigabilitatea (prin creșterea greutății), instabilitatea la mers sau tulburările urinare (prin compresia fătului asupra vezicii urinare), iar depresia postpartum pare a fi mai frecventă la femeile cu SM. În general, în trimestrele al doilea și al treilea de sarcină, pacientele se simt foarte bine, riscul de pusee crescând postpartum. Alăptarea exclusivă timp de 6 luni reduce semnificativ acest risc.

Terapia cu interferon în sarcină se pare că nu dăunează fătului. Care sunt ultimele concluzii în acest sens?

Interferonii beta 1a și beta 1b inclusiv PEG IFN beta 1a sunt aprobați a fi administrați, luând în considerare riscurile și beneficiile în sarcină și în perioada de alăptare, din septembrie 2019, alături de glatiramer acetat 20mg/dl care primise anterior acest aviz favorabil.

Recomandările sunt valabile și astăzi. Este un mare pas înainte și acesta. Femeile cu SM își pot întemeia o familie și se pot bucura de minunea de a fi mame.

Opiniile dr. Gabriela Mihăilescu despre scleroza multiplă le puteți regăsi într-un serial de interviuri publicate în site.

,,Ne-am dori un tratament etiologic care să vindece boala. Din păcate, nu e așa de simplu”

,,Utilizarea metilprednisolonului se recomandă a fi redusă la minim în timpul pandemiei de COVID-19”

,,Pandemia, un maraton. Trebuie să continuăm tratamentele pentru scleroză multiplă independent de pandemie”

,,Tratamentul formelor secundar progresive de scleroză multiplă, o provocare pentru neurolog”

,,Sunt oameni la fel ca și ceilalți, au dreptul la o viață normală”

Interviu de Alexandra Mănăilă

shares