Neurologul Gabriela Mihăilescu: ,,Utilizarea metilprednisolonului se recomandă a fi redusă la minim în timpul pandemiei de COVID-19”

Neurologul Gabriela Mihăilescu: ,,Utilizarea metilprednisolonului se recomandă a fi redusă la minim în timpul pandemiei de COVID-19”

Se știe că tratamentele prescrise în scleroza multiplă (SM) au efecte secundare (la fel ca orice tratament medicamentos folosit în alte boli), dar până la urmă acestea sunt puse în balanță cu beneficiile pe care le aduc. La ce să se aștepte bolnavii de SM care urmează tratamente cu corticosteroizi sau cu Mitoxantrona, explică dr. Gabriela Mihăilescu, medic primar neurolog la Spitalul Clinic Colentina, doctor în medicină, șef de lucrări la UMF Carol Davila București.

Cât de des sunt prescriși corticosteroizii în SM în România și la ce efecte secundare să se aștepte pacienții din partea acestora?

Corticosteroizii sunt indicați în formele de SMRR și CIS. Ei sunt utilizați pentru a grăbi recuperarea după apariția simptomatologiei clinice ce sugerează un nou puseu. În general, în România, dacă pacientul semnalează simptomatologie nou apărută, se administrează cu destul de mare ușurință, chiar și pentru pusee care nu sunt severe, timp de 5 zile 1g/zi de metilprednisolon injectabil intravenos.

În alte țări ale lumii, se administrează numai dacă puseul este sever. Sunt unii medici care prescriu însă, fără a fi scris în niciun ghid, tratament cortizonic oral pe durată mare. Evident, că nu împărtășesc această opinie. Tratamentul ca puls-terapie pentru pusee poate avea și efecte adverse, ca orice tratament, pentru că nu există medicament fără efecte adverse. Pacientul trebuie să consume alimente complet nesărate, altfel va prezenta edeme, ,,față de lună plină” și creșteri ale valorilor tensionale.

În puține cazuri poate crește riscul de apariție al crizelor epileptice. Poate genera dureri articulare, musculare, cefalee, acnee, tulburări ale dispoziției. Corticosteroizii scad rezistența organismului la infecții (virale, bacteriene etc). Aș sublinia faptul că, în timpul unei pandemii, cum este aceasta de COVID-19, utilizarea metilprednisolonului se recomandă a fi redusă la minim, fiind administrat numai pentru pusee severe și asociind izolarea pacientului 14 zile din cauza creșterii masive a riscului de contaminare cu SARS-CoV-2. Tratamentul pe termen lung conduce la osteoporoză și risc mare de fracturi, tulburări ale ciclului menstrual, ulcer gastro-duodenal, cataractă, modificări musculare sau tegumentare, dezechilibrarea diabetului zaharat.

În ce situație se recomandă întreruperea corticosteroizilor?

Așa cum am menționat sunt rezervați numai puseelor. Se administrează pentru puseu și atât!

Corticosteroizii sunt prescriși în timpul atacurilor, în ce măsură ar putea fi utili pentru tratarea leziunilor apărute în SM?

Da, corticosteroizii sunt utili în tratamentul puseelor. Au rol antiinflamator, imunosupresor și antiedematos, iar puseul se însoțește de inflamație la nivelul substanței albe și cenușii a sistemului nervos central printr-un atac autoimun. De aceea, doar leziunile acute pot beneficia de aceștia, nu și cele cronice, în care se întâlnește lezare axonală, neurodegenerare și glioză.

Mitoxantrona este un imunosupresor foarte rar folosit în tratarea SM întrucât are efecte dăunătoare asupra inimii și crește riscul de cancer al sângelui. Mai precis ce reacții adverse are?

Mitoxantrona se folosește ,,off label”. Se utiliza mai frecvent la începutul anilor 2000, înainte de era terapiilor modificatoare ale evoluției bolii. Astăzi se folosește foarte rar, în primul rând datorită faptului că avem terapii mult superioare în tratarea SM și cu riscuri mult mai mici. Ea nu face parte din tratamentul oferit pacienților prin Programul Național de Sănătate pentru SM.

Efectele secundare constau în efecte imediate cum ar fi greața, vărsăturile, febra, creșterea enzimelor hepatice, uscăciunea gurii, scăderea valorilor tensiunii arteriale, aritmii cardiace, slăbiciune, tulburări de coagulare a sângelui manifestate prin sângerări sau echimoze (vânătăi), creșterea riscului de a dezvolta infecții până la sepsis și multe altele și în efecte la distanță (în timp). În acestea din urmă se încadrează efectele severe asupra funcției cardiace precum insuficiența cardiacă (scăderea forței de pompare a inimii), modificări ale ritmului cardiac, modificări ale electrocardiogramei (ECG), boală cardiacă ischemică sau chiar infarct miocardic. Are un risc redus de producere a leucemiei. Poate produce și anemie, agranulocitoză, trombocitopenie.

În cadrul serialului de interviuri acordate de dr. Gabriela Mihăilescu, mai puteți citi:

,,Pandemia, un maraton. Trebuie să continuăm tratamentele pentru scleroză multiplă independent de pandemie”

,,Tratamentul formelor secundar progresive de scleroză multiplă, o provocare pentru neurolog”

,,Sunt oameni la fel ca și ceilalți, au dreptul la o viață normală”

Interviu realizat de Alexandra Mănăilă

shares