Dr. Gabriela Mihăilescu: ,,Pandemia, un maraton. Trebuie să continuăm tratamentele pentru scleroză multiplă independent de pandemie”

Pandemia de COVID-19 a acaparat atenția lumii întregi în ultimul an. Pe de o parte, cei direct implicați oamenii care s-au îmbolnăvit și cei care-i îngrijesc, pe de alta ceilalți preocupați să nu se infecteze cu virusul SARS-COV-2, cu toții și-au făcut multe gânduri și au avut tot felul de temeri și anxietăți. Vaccinarea împotriva COVID-19 este privită de mulți ca o luminiță de la capătul tunelului. Ce părere are dr. Gabriela Mihăilescu, medic primar neurolog la Spitalul Clinic Colentina, doctor în medicină, șef de lucrări la UMF Carol Davila București despre vaccinarea pacienților cu scleroză multiplă, despre riscul pe care îl au aceștia de-a face COVID-19, dar și care sunt recomandările cu privire la tratamentele pe care le urmează, pe larg în acest episod dintr-un serial de interviuri cu doamna doctor, publicate pe siteul Asociației Învingătorii Sclerozei Multiple.

În ce măsură riscurile unei persoane cu scleroză multiplă (SM) de-a face COVID-19 sunt mai mari decât ale populației generale?

Scleroza multiplă, în sine, ca boală, nu crește riscul pacienților de a se contamina cu SARS-CoV-2 și de a face COVID-19. Există o problemă legată însă de tratamentul specific pe care pacientul îl urmează. Pacienții tratați cu imunomodulatoare (interferoni, glatiramer acetat, teriflunomida) au risc foarte mic de îmbolnăvire. Mai mult decât atâta, interferonii și teriflunomida au efecte antivirale.

Imunosupresoarele pot crește riscul de a dezvolta COVID-19. Profesorul Gavin Giovannoni din Marea Britanie, pe baza raportărilor efectuate de la începutul pandemiei de COVID-19 până în 11.06.2020 (data ultimei actualizări a tabelului referitor la această problemă) considera a avea risc mic Natalizumab și Dimetilfumarat – dacă leucocitele sunt peste 800/mm3; risc intermediar au Cladribina, Fingolimod și Siponimod; risc intermediar/înalt au Ocrelizumab, Ofatumumab și Rituximab; risc înalt au Alemtuzumab, Mitoxantrona și transplantul de celule stem hematopoietice (HSCT). Pentru Cladribina, Alemtuzumab, Mitoxantronă și HSCT un tratament început de mai mult timp, cu revenirea numărului de limfocite la valori >1000/mm3 riscul se poate transforma din înalt în foarte mic!

În cazul în care acești pacienți se îmbolnăvesc de COVID-19 care sunt recomandările actuale privind medicația (se întrerupe, se continuă)?

Recomandările de la începutul pandemiei de COVID-19 și cele de acum, la aproape 9 luni de la declanșarea ei, nu s-au schimbat semnificativ. Terapiile TREBUIE continuate! Despre COVID-19 nu știm prea multe, în timp ce, despre SM știm sigur, că odată întrerupte terapiile, indiferent care ar fie ele, SM va redeveni activă, pacientul va prezenta puseuri și îi va crește gradul de dizabilitate și de declin cognitiv. De asemenea, pentru cazurile nou diagnosticate tratamentul TREBUIE inițiat cât mai precoce, așa cum se procedează în mod normal, fără pandemie. Trebuie însă să ținem cont de statusul imunologic al pacientului și să adaptăm tratamentul condițiilor actuale. La începutul pandemiei se recomandase întârzierea administrării Ocrelizumab și a Alemtuzumab, și eventual creșterea intervalului între administrări de la 4 la 6 sau 8 săptămâni pentru Natalizumab, dar s-a revenit, acestea urmând a fi administrate conform programării, dar cu măsuri speciale de protecție pentru pacient în spațiile destinate administrării intravenoase a tratamentului, și cu test negativ RT-PCR pentru SARS-CoV-2 efectuat cu 48 ore anterior în cazul Alemtuzumab și Ocrelizumab. De asemenea, ar fi indicată după administrare, o atenție sporită măsurilor de protecție și distanțare fizică. Dacă numărul limfocitelor e foarte scăzut, atunci se mai întârzie administrarea, dar acest lucru se întâmplă oricum. Pandemia nu e un sprint, este un maraton, așa încât trebuie să continuăm tratamentele pentru SM independent de pandemie.

 În ce context interferonul beta 1 a ar putea reduce riscurile de a face o formă gravă de COVID-19? S-ar putea da și preventiv?

Interferonii, că sunt beta 1a sau beta 1b, au efect antiviral. NU se administrează preventiv, în sensul scăderii riscului de a face COVID-19. Pentru cei ce se află deja în tratament cu interferon beta 1a sau beta 1b, interferonii ar putea reduce riscul de a evolua sever odată ce au făcut COVID-19, deoarece interferonii intervin în răspunsul imun al organismului la infecții virale, fiind secretați și de organism, ca interferoni de tip I (IFN-alfa și IFN-beta) sau de tip II (IFN-gamma). Se află într-un studiu în prezent IFN beta 1a cu administrare subcutanată (unul din cele 3 brațe ale unui studiu) pentru a aprecia eficacitatea lui ca și tratament în COVID-19 în forme severe, caracterizate prin așa zisa furtună a citokinelor.

Credeți că pacienții cu SM ar fi bine să-și facă vaccinul împotriva COVID-19, având în vedere particularitățile SM vizavi de vaccinare?

Pacienții cu SM nu au particularități majore de vaccinare față de persoanele care nu suferă de SM. Au anumite limitări cei care urmează terapii înalt active, și anume, nu au voie să facă vaccinuri cu virusuri vii (exemplu împotriva febrei galbene) sau cu virusuri vii atenuate (ex vaccin gripal-spray nazal). În rest orice vaccin care nu se încadrează în aceste două categorii este permis, unele vaccinuri fiind chiar indicate, cum este de exemplu vaccinul gripal injectabil, pe care ar trebui să îl facă anual fiecare pacient cu SM. De ce nu îl fac? Din necunoașterea faptului că îl pot face fără riscuri mai mari decât populația generală, din cauza faptului că nu îl găsesc sau că nu doresc să îl facă!

Despre vaccinul anti COVID-19, din păcate e prea devreme să mă pronunț acum. Studiile se fac pe voluntari sănătoși, nu pe pacienți cu SM tratați cu diferite tipuri de imunomodulatoare sau imunosupresoare. Pentru vaccinul gripal de exemplu, există studii și la pacienții cu SM, care au demonstrat un răspuns eficient, chiar dacă, ceva mai slab, și sub tratamente înalt active, cum ar fi de ex Ocrelizumab. Cred că va trebui să avem răbdare și să decidem în cunoștință de cauză, acest lucru fiind valabil pentru întreaga populație, nu numai pentru pacienții cu SM.

 Citiți în cadrul serialului și articolele

Dr. Gabriela Mihăilescu: ,,Tratamentul formelor secundar progresive de scleroză multiplă, o provocare pentru neurolog”

Dr. Gabriela Mihăilescu, neurolog despre pacienții cu scleroză multiplă : ,,Sunt oameni la fel ca și ceilalți, au dreptul la o viață normală”