Dr. Tudor Lupescu despre tipurile de scleroză multiplă: ,,Boala nu știe că noi o împărțim așa. Își face de cap cum vrea ea”

Dr. Tudor Lupescu despre tipurile de scleroză multiplă: ,,Boala nu știe că noi o împărțim așa. Își face de cap cum vrea ea”

Dr. Tudor Lupescu, șeful secției de neurologie a Spitalului „Prof. dr. Agripa Ionescu” și președintele Societății de Neurofiziologie din România, spunea despre pacienții cu scleroză multiplă recurent remisivă că sunt cei mai privilegiați din punct de vedere al terapiilor existente pe piață, dar acești bolnavi sunt și cei mai mulți. În ceea ce-i privește pe bolnavii care au scleroză multiplă forma secundar progresivă situația este diferită. Despre terapii noi, dar și despre tendințele actuale privind clasificarea sclerozei multiplă (SM), explică pe larg neurologul Tudor Lupescu.

Ce ne puteți spune despre pacienții cu forma secundar progresivă din România?

Nu puteam să-i lăsăm pe acești pacienți fără tratament. Interferon aveau la început, se putea da și în scleroza multiplă secundar progresivă. Se pare că nu aducea mari beneficii dar avea această indicație interferonul și s-a dat prin protocoalele pe care le-am avut la nivelul Casei Naționale. Mai exista o problemă, cea a pacienților vârstnici. Se spunea „că scleroza multiplă este o boală a tânărului”. Da, dar tânărul se îmbolnăvește și înaintează în vârstă cu boală cu tot. Și cu dizabilitățile lui și cu ce se mai adună pe drum, comorbidități. Există niște studii care investighează cât de sigură este întreruperea tratamentelor la vârstnici pentru că există și niște informații cu privire la faptul că boala este mai puțin activă și apar mai puține leziuni în mod normal la vârstnicii cu scleroză multiplă. Deci și asta se ia în considerare. Până în una-alta, noi întrerupeam tratamentul când dizabilitatea era atât de mare, omul era practic în incapacitatea de mobilizare, încât nu mai puteai să previi nimic în ceea ce privește funcțiile neurologice. Se pare totuși că din ce în ce mai puțini pacienți ajung acolo rapid. Revenind la medicamente însă, acum omologat, și îl așteptăm și în România să fie aprobat este Siponimodul, care are referințe foarte bune și studii destul de solide cu privire la eficacitatea în forma secundar progresivă. Ofatumumab este altul care este și în forma recurent remisivă și care nu e aprobat încă la noi. Trebuie să spun însă că mulți pacienți merg încă foarte bine cu imunomodulatoarele clasice, cu medicația clasică. Și dacă merg bine nu are rost să schimbi, dar trebuie să verifici acest lucru.

În momentul de față vorbim de mai multe tipuri de scleroză multiplă: recurent-remisivă (SMRR), secundar-progresivă (SMSP), primar-progresivă (SMPR), recurent-progresivă (SMRP), inclusiv sindromul clinic izolat(CIS). Care este tendința actuală referitoare la categorisirea sclerozei multiple astfel?

Este acum o tendință la nivelul teoreticienilor experți în scleroza multiplă că de fapt nici nu ar trebui să luăm în considerare recurent remisivă, secundară… Poate doar cea primar progresivă e o altă categorie, pentru că se poate foarte des întâmpla să ai de-a face cu o formă recurent remisivă ca manifestare și nu-l vezi pe pacient decât periodic, clinic. A făcut un puseu o dată, îl știi, știi cum arată RMN-ul, îl mai vezi peste 3 ani și vezi că el deși nu s-a plâns de nimic și aparent fizic nu a apărut nimic nou, are mult mai multe leziuni. Ce înseamnă asta? E scleroză multiplă recurent remisivă și totul merge bine sau este ceva ce a progresat?

Adică se dorește să fie o mai mare flexibilitate între tipurile de SM?

Da, vedeți, până la urmă tipurile acestea sunt niște convenții de-ale noastre, niște convenții omenești. Boala nu știe că noi o împărțim așa. Își face de cap cum vrea ea. Sigur, pe noi ne ajută să înțelegem evenimente și să avem un limbaj, este limbajul nostru comun asupra bolii ca să putem să ne înțelegem între noi. Și cu pacienții. Că altfel nu ne-am putea înțelege între noi. Altfel am fi reduși la „am amețeli și am pareză și am ceva și nu știu exact ce-i pe acolo, dar e ceva”. Câteodată e și greu să recunoști când intră pacientul dintr-o formă recurent remisivă, pentru că recurent remisivă nu înseamnă că pacientul are un puseu, puseul e tratat și își revine. Și își revine la nivelul anterior puseului… Poate să-și revină la un nivel inferior sau, mă rog, superior al bolii. Deci, nu își revine complet. Și pe urmă trece un timp pe o linie orizontală și iar apare un puseu, și iarăși se întoarce și la un moment dat se acumulează un grad de dizabilitate reziduală constantă, peste care vin sau nu puseuri.

Mai puteți citi și

Dr. Tudor Lupescu, neurolog: ,,În urmă cu 20 ani aproape că degeaba diagnosticam scleroza multiplă, astăzi un salt extraordinar”

Neurologul Tudor Lupescu: Pacienții cu scleroză multiplă recurent remisivă, cei mai privilegiați

Articol de Alexandra Mănăilă

shares