Diferențele dintre neuropatia periferică și scleroza multiplă

Deși unele simptome se suprapun, acestea sunt afecțiuni distincte

Neuropatia periferică (NP) și scleroza multiplă (SM) sunt tulburări neurologice care împărtășesc mai multe simptome, inclusiv durere și parestezii (senzații anormale). Oricare dintre afecțiuni poate îngreuna folosirea brațelor și a mâinilor sau mersul pe jos.

În ciuda acestor asemănări, neuropatia periferică și SM sunt boli complet distincte, cu cauze și tratamente diferite.

Ambele se pot agrava dacă nu sunt gestionate medical, așa că este important să solicitați asistență medicală dacă aveți simptome neurologice. Deși este posibil să fiți diagnosticat cu una dintre aceste afecțiuni, este posibil să aveți și cealaltă sau o problemă neurologică complet diferită. Acest articol va explora simptomele, cauzele, procedurile de diagnosticare și tratamentele NP și SM.

Simptome

Cele două afecțiuni împărtășesc unele simptome, dar, în general, SM produce o gamă mai largă de simptome decât neuropatia periferică.

Atât SM, cât și NP pot provoca furnicături, durere sau scăderea senzației la mâini, brațe, picioare sau gambe, dar modelele și momentul diferă.

Furniturile și alte probleme senzoriale ale SM tind să afecteze o parte a corpului, în timp ce ambele părți sunt, în general, afectate în neuropatia periferică, în ceea ce este descris ca un model de „mănuși de ciorapi”.

SM are mai multe șanse decât NP să provoace slăbiciune musculară, dar unele tipuri de neuropatie periferică vă pot slăbi deasemenea. SM este, de asemenea, mult mai probabil decât neuropatia periferică să provoace:

• Probleme de control al intestinului și vezicii urinare
• Dificultăți sexuale
• Probleme vizuale
• Vorbire neclară
• Dificultăți la înghițire

Dificultăți cognitive (de gândire și de rezolvare a problemelor) sunt observate doar la pacienții cu SM.

Majoritatea pacienților cu SM dezvoltă slăbiciune și amorțeală ca parte a unei crize, astfel încât simptomele se dezvoltă de obicei în câteva zile și persistă câteva săptămâni. Acestea tind să se amelioreze ulterior, mai ales dacă solicitați ajutor medical și începeți imediat tratamentul.

Dimpotrivă, majoritatea neuropatiilor sunt cronice, ceea ce înseamnă că simptomele se dezvoltă lent în timp și durează mult timp. Simptomele tind să afecteze inițial picioarele, urmate de picioarele inferioare și ulterior mâinile.

Simptome Scleroza Multiplă	Simptome Neuropatie Periferică
Problemele senzoriale tind să afecteze o parte a corpului   Mai probabil să provoace slăbiciune musculară   Dificultăți cognitive   Simptomele se dezvoltă de obicei în câteva zile și persistă câteva săptămâni, având tendința de a se ameliora ulterior	Problemele senzoriale tind să afecteze ambele părți ale corpului   Simptomele se dezvoltă lent în timp și tind să afecteze inițial picioarele, urmate de picioarele inferioare și ulterior mâinile.

Cauze

Neuropatia periferică și SM afectează diferite zone ale sistemului nervos.

• SM afectează creierul, măduva spinării și nervii optici, care sunt zone ale sistemului nervos central.
• Neuropatia periferică afectează sistemul nervos periferic, care include nervii periferici senzitivi și motorii localizați în tot corpul în zone precum brațele și picioarele.

Se crede că SM apare atunci când propriul sistem imunitar al corpului atacă mielina (un strat protector gras care acoperă nervii) din sistemul nervos central.

Acest lucru interferează cu capacitatea nervilor de a funcționa corect, ducând la simptomele SM. Se crede că genetica și factorii de mediu contribuie la această demielinizare autoimună inflamatorie.

O serie de afecțiuni pot afecta nervii periferici și pot duce la neuropatie periferică. Cauzele comune includ:

• Diabet zaharat de tip 1 sau tip 2 (afecțiuni care afectează modul în care organismul transformă alimentele în energie)
• Boala cronică de rinichi
• Hipotiroidism (tiroidă subactivă)
• Unele boli autoimune, inclusiv lupusul eritematos sistemic sau artrita reumatoidă (afecțiuni care apar atunci când sistemul tău imunitar atacă din greșeală celulele sănătoase)
• Infecția cu HIV (virusul imunodeficienței umane).
• Infecția cu virusul herpes simplex (HSV).
• Toxine, cum ar fi plumbul, mercurul și consumul intens de alcool
• Leziuni nervoase legate de leziuni
• Consumul excesiv de alcool
• Anumite medicamente (inclusiv unele medicamente pentru HIV și chimioterapie)

Unele neuropatii periferice, numite mononeuropatii, afectează doar un nerv, în timp ce altele (polineuropatii) afectează mai mulți nervi. Mai mult, diferite neuropatii fie rezultă din deteriorarea axonilor (fibre nervoase) sau a mielinei.

Cauzele Sclerozei Multiple	Cauzele Neuropatiei periferice
Afectează sistemul nervos central   Cauzat de atacuri autoimune asupra mielinei   Se crede că genetica și factorii de mediu contribuie	Afectează sistemul nervos periferic   Cauzat de o serie de afecțiuni care afectează nervii periferici

 

Diagnostic

În timp ce SM este considerată în primul rând ca afectând SNC, există dovezi ale efectului și asupra sistemului nervos periferic.

Examenul dumneavoastră fizic este probabil să fie foarte diferit când vine vorba de neuropatie periferică și SM. De exemplu, reflexele sunt scăzute sau absente în neuropatia periferică, în timp ce sunt vii în cazul SM. Și SM poate provoca spasticitate sau rigiditate a mușchilor, în timp ce neuropatia periferică nu.

De asemenea, în neuropatia periferică, deficitul senzorial este aproape întotdeauna mai rău distal (mai departe de corp) decât proximal (mai aproape de corp), în timp ce acest model nu este prezent în SM.

În ciuda acestor diferențe, testele de diagnostic sunt adesea efectuate pentru a confirma ceea ce cauzează simptomele, precum și amploarea și severitatea bolii.

Teste de diagnosticare

Analiza de sânge poate fi de ajutor în identificarea multor cauze ale neuropatiei periferice, dar testele de sânge sunt de obicei normale în SM. Cu toate acestea, testele de sânge pot identifica boli care pot imita SM, cum ar fi alte afecțiuni autoimune sau o infecție.

Testele nervoase precum electromiografia (EMG) și/sau studiile privind viteza de conducere nervoasă (NCV) sunt de așteptat să arate semne de neuropatie periferică, dar nu sunt asociate cu nicio anomalie în SM. În unele cazuri de NP, biopsia nervoasă poate servi și în scopuri diagnostice.

Imagistica prin rezonanță magnetică (IRM) și puncția lombară (puncția rahidiană, prelevarea lichidului cefalorahidian din zona din jurul coloanei vertebrale) prezintă de obicei semne de SM, dar, de obicei, nu prezintă modificări semnificative la pacienții cu neuropatie periferică.

Diagnosticul Sclerozei Multiple	Diagnosticul Neuropatiei periferice
Examenul fizic caută spasticitatea sau rigiditatea mușchilor   Testele includ de obicei imagistica prin rezonanță magnetică (RMN) și puncția lombară, dar nu și pentru PN	Examenul fizic caută reflexe diminuate sau absente și anomalii la examenul senzorial   Testele includ, de obicei, electromiografia (EMG) și/sau viteza de conducere nervoasă (NCV), dar nu pentru SM

 

Tratament

Tratamentul procesului bolii de bază diferă pentru SM și neuropatia periferică, dar tratamentul simptomatic este adesea același.

De exemplu, tratamentul paresteziilor dureroase în SM și neuropatia periferică poate include:

• Antiinflamatoare nesteroidiene (AINS, cum ar fi Advil, un tip de ibuprofen, sau Aleve, un tip de naproxen)
• Anumite antidepresive precum Elavil (amitriptilina) sau Cymbalta (duloxetina)
• Anumite anticonvulsivante precum Lyrica (pregabalin) sau Neurontin (gabapentin)
• Medicamente topice cum ar fi lidocaina topică sau capsaicina

Pe lângă medicamente, alte terapii pentru ameliorarea durerii utilizate în ambele boli includ:

• Stimularea nervoasă electrică transcutanată (TENS)
• Terapii complementare precum acupunctură sau masajul

Nu există tratamente eficiente pentru pierderea senzorială. Terapia ocupațională și terapia fizică pot fi de un anumit beneficiu în ceea ce privește adaptarea la pierderea senzației atât în SM, cât și în neuropatia periferică.

Tratamentul bolilor în sine diferă. O serie de tratamente care modifică boala SM (DMT) sunt utilizate pentru a preveni progresia și exacerbările SM.  Exacerbările sunt de obicei tratate cu steroizi intravenosi (IV).

Neuropatia periferică este tratată pe baza cauzei care stă la baza. De exemplu, dacă diabetul este vinovat, atunci menținerea zahărului din sânge sub control este un obiectiv principal. Dacă un medicament sau o toxină cauzează efectul secundar, eliminarea sau oprirea agentului ofensator este importantă.

În general, managementul neuropatiei periferice se concentrează pe prevenirea leziunilor suplimentare ale nervilor, deoarece nu există medicamente pentru repararea nervilor. Dacă neuropatia este cauzată de compresia unui singur nerv, ca în sindromul de tunel carpian, intervenția chirurgicală poate fi eficientă.

Pentru cazurile severe de SM sau unele forme de neuropatie periferică, poate fi utilizată terapia cu imunoglobuline intravenoase (IVIG). Cu terapia cu IgIV, veți primi niveluri ridicate de proteine care funcționează ca anticorpi (imunoglobuline) pentru a înlocui rezervele proprii ale corpului. Această procedură ajută la suprimarea activității sistemului imunitar și funcționează pentru a împiedica organismul să-și distrugă propriile celule.  Terapia cu IgIV poate fi de mare ajutor în anumite tipuri de neuropatie.

Tratamentul sclerozei multiple	Tratamentul neuropatiei periferice
Tratamentul simptomatic este adesea același cu NP, inclusiv AINS, antidepresive și anticonvulsivante   Tratamentul cauzei de bază include tratamente modificatoare ale bolii (DMT) și steroizi intravenosi (IV)   Plasmafereza poate fi utilizată în cazuri severe	Tratamentul simptomatic este adesea același cu SM, inclusiv AINS, antidepresive și anticonvulsivante   Tratamentul variază în funcție de opțiunile adecvate pentru afecțiunea de bază   Plasmafereza poate fi utilizată în cazuri severe

 

Concluzii

Deși ați putea fi tentat să amânați consultarea cu medicul dumneavoastră, simptomele sistemului nervos nu trebuie ignorate.

În timp ce așteptați programarea, este util să păstrați un jurnal al simptomelor, astfel încât să le puteți descrie în detaliu. Includeți orice tipare în apariția lor și factorii agravanți sau provocatori.

 

Acest articol este doar informativ. Pentru un diagnostic corect, vă recomandăm să consultați sfatul unui medic specialist.

Scris de Sabina Tănasă