• asocinvingatoriism@gmail.com
  • 0721 292 344

Cum îți dai seama dacă o convulsie oculară este un semn al sclerozei multiple?

Cum îți dai seama dacă o convulsie oculară este un semn al sclerozei multiple?

Deși scleroza multiplă (SM) poate provoca o criză oculară, la fel pot provoca multe alte afecțiuni. Majoritatea crizelor oculare se rezolvă de la sine în timp. Cu toate acestea, dacă o criză oculară este persistentă, este recomandat să contactați un medic specialist.

Persoanele cu scleroză multiplă (SM) manifestă uneori convulsii faciale, în special la nivelul mușchilor din jurul ochiului.

Cu toate acestea, o convulsie a ochilor nu înseamnă neapărat că o persoană se confruntă cu SM. Este important de reținut că și persoanele sănătoase se confruntă uneori cu zvâcniri la nivelul pleoapelor care pot dura zile sau chiar luni.

SM provoacă leziuni progresive mielinei, substanța care acoperă neuronii. Acest tip de leziune afectează modul în care funcționează neuronii, provocând simptome precum durere, furnicături și mișcări involuntare, inclusiv smucituri  la nivelul ochilor și a feței.

Sunt foarte rare cazurile în care primul simptom al SM este o criză oculară.

Acest articol explorează cauzele și simptomele unei convulsii oculare legate de SM și explică cum să o distingeți de crizele oculare cu alte cauze.

Cauzele crizei oculare

Mulți factori diferiți – plecând de la diferite probleme de sănătate, anumite alimente și schimbări în stilul de viață și obiceiuri – pot declanșa crize oculare.

Uneori, o criză de ochi apare fără niciun motiv. Adesea, o persoană poate stabili cauza convulsiei oculare,  legând momentul de modificări ale dietei sau ale rutinei de zi cu zi.

Dacă o persoană nu poate determina cauza și convulsiile oculare nu dispar, ea ar trebui să solicite de urgență consultația unui medic.

Unele cauze potențiale ale unei convulsii oculare includ:

Stres sau oboseală

Contracțiile pleoapelor pot rezulta din stres sau oboseală, care apar adesea împreună – de exemplu, atunci când o persoană lucrează multe ore într-un loc de muncă solicitant.

Alți factori, cum ar fi privitul la ecranul computerului pentru perioade lungi de timp sau consumul de băuturi cu multă cofeină pentru a rămâne treaz, pot intensifica și mai mult simptomele.

Aceste zvâcniri pot dura pe durata perioadei de stres sau pot apărea brusc, dispar la fel de brusc și revin ulterior.

Persoanele care trec prin schimbări majore în viață,  care afectează aspecte precum sănătatea sau bunăstarea, sunt mai vulnerabile la crize oculare.

De exemplu, persoanele înscrise la programe academice intense pot raporta zvâcniri ale pleoapelor, iar acest simptom poate apărea și în timpul sarcinii.

Cofeina

Cofeina este un stimulent, ceea ce înseamnă că sporește activitatea creierului și a sistemului nervos central. La unii oameni, acest lucru poate declanșa o contracție a pleoapelor.

Cofeina este un vinovat mai probabil atunci când o persoană bea acest stimulent în cantități mai mari decât de obicei, pe stomacul gol sau într-o altă oră a zilei decât o face de obicei.

Cu toate acestea, unii oameni observă brusc o criză legată de cofeină chiar și fără a-și schimba obiceiurile de consum de cofeină.

Reducerea sau eliminarea cofeinei poate ajuta. Cu toate acestea, unii oameni folosesc cofeina pentru a gestiona stresul sau epuizarea. Fără a aborda și acești factori, reducerea consumului de cofeină poate să nu fie suficientă.

Ochi uscați, iritați

Unii oameni suferă de spasme ale pleoapelor atunci când ochii lor devin uscați sau iritați.

Aceste simptome pot apărea după ce ați petrecut mult timp la soare sau după perioade lungi de focalizare a ochilor pe ecranul unui computer. Persoanele cele mai predispuse sunt cele cu antecedente de ochi uscați.

Odihnirea ochilor, aplicarea picăturilor pentru ochi și, în unele cazuri, efectuarea de exerciții pentru ochi pentru a reduce tensiunea poate fi benefică.

Leziuni ale nervilor faciali

Uneori, o anomalie a nervului care conectează mușchii faciali poate provoca un spasm muscular care afectează ochiul de pe o parte a feței.

Acest lucru se poate întâmpla după o intervenție chirurgicală, în urma unei infecții grave sau ca urmare a unei răni, cum ar fi o cădere sau o tăietură adâncă.

În cele mai multe cazuri, o persoană va avea alte simptome, cum ar fi spasme în altă parte a feței sau un istoric recent de rănire sau infecție.

Medicamente

Rareori, medicamentele pot declanșa zvâcniri ale pleoapelor. Unele medicamente care pot provoca spasme includ:

  • flunarizină
  • topiramat
  • clozapină

O persoană care observă o nouă criză poate lua în considerare dacă:

  • ia un medicament nou
  • își ia medicamentele în diferite circumstanțe
  • a crescut sau a scăzut recent doza unui medicament.

Probleme neurologice

Problemele cu creierul pot afecta semnalul pe care îl trimite mușchilor și nervilor, ceea ce poate provoca o varietate de zvâcniri și spasme.

Este imposibil să diagnosticați bolile neurologice doar pe baza simptomelor, așa că este important să consultați un medic dacă o criză oculară nu dispare, provoacă zvâcnirea feței sau forțează ochiul să se închidă complet.

Simptomele SM care provoacă o criză oculară

SM deteriorează mielina care acoperă neuronii, făcând mai dificilă comunicarea între ei. Această leziune poate provoca slăbiciune sau senzații neobișnuite, precum și mișcări necontrolate.

Convulsiile oculare pe care le poate provoca SM sunt foarte asemănătoare cu alte zvâcniri oculare.

Unele semne de avertizare că o convulsie oculară ar putea fi din cauza SM sau a unei alte afecțiuni grave includ:

  • convulsiile durează mult timp.
  • convulsiile nu se îmbunătățesc cu odihnă, o reducere a cantității de cofeină consumată sau alte ajustări ale stilului de viață.
  • Persoana se confruntă și cu alte spasme la nivelul feței.
  • convulsiile închid complet ochiul

O persoană ar trebui să caute și alte simptome ale SM, care pot include:

  • slăbiciune musculară
  • furnicături sau amorțeală musculară
  • zvâcniri în altă parte a corpului
  • durere cronică inexplicabilă
  • alte probleme oculare, cum ar fi vederea încețoșată sau daltonismul brusc
  • probleme cu coordonarea sau echilibrul

SM apare de obicei între vârsta de 20 și 40 de ani și este mai frecventă la femei decât la bărbați.

O privire de ansamblu asupra posibilităților de tratament

Deși spasmele dispar adesea de la sine, sunt și cazuri în care nu dispar, chiar și dacă nu vorbim de afecțiuni precum SM.

Un medic poate trata aceste spasme cu injecții cu toxină botulină, cunoscută și sub numele de Botox. Această substanță paralizează temporar nervul, oprind convulsii.

În funcție de cauza convulsiei sau de modul în care apare, un medic poate recomanda teste suplimentare pentru a exclude afectarea nervilor sau alte probleme neurologice grave.

Scleroza multiplă este o afecțiune cronică pentru care în prezent nu există niciun tratament. Cu toate acestea, cu tratamentul potrivit, mulți oameni observă o ameliorare a simptomelor lor sau chiar ating o remisiune completă, ceea ce înseamnă că simptomele lor dispar.

Tratamentul potrivit depinde de simptomele unei persoane și de starea de sănătate generală, dar poate include terapie fizică, exerciții fizice, modificări ale stilului de viață și medicamente pentru a încetini boala.

Concluzii

Când te confrunți cu o convulsie poate fi îngrijorător, mai ales atunci când este constantă sau interferează cu munca sau cu activitatea zilnică obișnuită.

Cu toate acestea, există multe cauze ale contracțiilor oculare, iar SM este una dintre cauzele mai puțin frecvente.

Cele mai multe crize sunt inofensive și dispar de la sine, chiar și fără tratament.

O persoană ar trebui să se prezinte la medic dacă smuncirea ochilor nu dispare în câteva zile sau îngreunează munca sau alte sarcini zilnice.

Acest articol este doar informativ. Pentru un diagnostic corect, vă recomandăm să consultați sfatul unui medic specialist.

Scris de Sabina Tănasă