Evenimentele vasculare studiate pentru o mai bună înțelegere a sclerozei laterale amiotrofice

Evenimentele vasculare studiate pentru o mai bună înțelegere a sclerozei laterale amiotrofice

Scleroza laterală amiotrofică (SLA) este o boală neurodegenerativă a neuronilor motori care provoacă în cele din urmă atrofie musculară, paralizie și moarte. Cauza SLA este înțeleasă doar la 5-10% dintre pacienții care au o formă moștenită a bolii. Pentru a ajuta la depistarea precoce a acesteia și pentru a dezvolta terapii eficiente, cercetătorii caută mai multe date și informații pentru a înțelege cauzele și producerea bolii.

Chiar dacă în mare parte cauzele bolii musculare grave rămân încă necunoscute, cercetătorii de la Institutul Karolinska nu se dau bătuți și studiază un tip de celulă din vasele de sânge ale creierului care ar putea explica originile și dinamica imprevizibile ale SLA. Rezultatele muncii lor de până acum indică o legătură necunoscută până în momentul de față între sistemul nervos și cel vascular.

Studiul cercetătorilor are implicații potențiale pentru diagnostice anterioare și tratamente viitoare. Oamenii de știință au vrut să afle dacă există o posibilă conexiune între celulele fibroblaste perivasculare și momentul apariției bolii, iar cercetările efectuate pe șoareci cu SLA au arătat că genele fibroblastelor perivasculare erau active deja într-un stadiu asimptomatic timpuriu al bolii și cu luni înainte de a începe să apară leziuni neuronale.

Cercetătorii au examinat apoi nivelurile unui număr mare de proteine ​​marker potențiale în plasmă la 574 de pacienți cu un diagnostic recent de SLA și apoi la 504 de oameni sănătoși. Rezultatele lor sugerează o corelație între nivelurile crescute ale markerului de proteine ​​SPP1 pentru fibroblastele perivasculare și un proces de boală agresiv și o supraviețuire mai scurtă. Este pentru prima dată când s-a observat o legătură între sistemul vascular și nervos în SLA sporadică.

„Este incitant să vedem cum rezultatele obținute din profilarea proteinei noastre ar putea fi legate de gama lungă de analize celulare și moleculare pe care le-am făcut și dezvăluie asocierea identificată cu progresia bolii”, a declarat Anna Månberg, cercetător la Departamentul de Știința Proteinelor la Institutul Karolinska și SciLifeLab, primul autor al studiului.

„Rezultatele noastre indică faptul că evenimentele vasculare sunt un factor în eterogenitatea bolii și ne pot îmbunătăți cunoștințele despre stadiul incipient al SLA”, a precizat Sebastian Lewandowski, cercetător la Departamentul de Neuroștiințe Clinice și la Centrul de Medicină Moleculară de la Institutul Karolinska, autor al studiului.

Pe viitor sunt necesare mai multe studii privind mecanismele bolii vasculare pentru a putea găsi instrumente de prognostic mai bune și tratamente viitoare. În prezent, există patru medicamente aprobate de FDA în SUA pentru tratarea SLA. Studii în toată lumea sunt însă în curs de desfășurare pentru a dezvolta mai multe tratamente, informează Asociația Americană de SLA.

Această boală poate afecta pe oricine, oriunde. Există două tipuri diferite de SLA, sporadică și familială. Cea sporadică este cea mai frecventă formă a bolii, cel puțin în SUA unde aceasta reprezintă 90-95% din toate cazurile. SLA familială reprezintă 5-10% din toate cazurile, boala fiind moștenită. În aceste familii, există o șansă de 50% ca fiecare descendent să moștenească mutația genică și să dezvolte boala.

Articol de Alexandra Mănăilă

Surse:

https://medicalxpress.com/news/2021-04-cell-contributes-als.html

https://www.als.org/understanding-als/what-is-als