Dopamina, Partea II a
Alte roluri ale dopaminei au fost evidentiate in:
- mecanismul de recompensa
- comportament
- cognitie
- memorie
- miscare
- somn
- invatare
- inhibitia prolactinei.
In cadrul comportamentului asociat recompensei si placerii, dopamina joaca rolul unui produs chimic care „negociaza”placerea la nivelul creierului, fiind stimulata de situatiile in care noi cautam o activitate agreabila.
Si o serie de factori precum anumite alimente, sexul, anumite substante sau medicamente consumate in mod abuziv reprezinta de asemeni stimuli pentru eliberarea de dopamina in creier.
Cocaina si amfetamina impiedica recaptarea dopaminei; cocaina inhiba competitiv recaptarea de dopamina in scopul cresterii nivelului acesteia, in vreme ce amfetaminele cresc concentratia de dopamina printr-un mecanism diferit.
Amfetaminele sunt asimilate in structura dopaminei si in acest fel pot sa patrunda in neuronul presinaptic; intrand ele vor expulza moleculele de dopamina din interiorul veziculelor de memorie, care stocheaza acest neurotransmitator.
Dopamina are rol si in mecanismul durerii care are ca sursa sistemul nervos central (maduva spinarii, talamusul, nucleii gri centrali, cortexul cigulai si insular). O concentratie scazuta de dopamina este asociata cu prezenta simptomelor dureroase, care apar cu precadere in boala Parkinson.
Nivelul optim de dopamina din creier, cu precadere la nivelul cortexului prefrontal ajuta la ameliorarea memoriei temporare de lucru.
In lobii frontali dopamina regleaza fluxul de informatii provenind din celelalte regiuni ale creierului, iar perturbari ale nivelului de dopamina duc la o serie de tulburari neurocognitive, in special de memorie, atentie sau capacitatea de a rezolva probleme.
Receptorii D1 si D4 sunt responsabili de efectele asupra cognitiei ai dopaminei.
Dopamina are rol si in controlul miscarii pentru ca nucleii gri centrali regleaza functia motricitatii.
Acestia depind de un nivel adecvat de dopamina pentru a functiona in conditii optime. Dopamina reduce influenta caii indirecte, pentru a favoriza cresterea influentei caii directe in nucleii gri centrali.
Atunci cand exista un nivel scazut de dopamina in creier, miscarile pot deveni intarziate ori dezordonate.
Cand exista un nivel exagerat de dopamina, creierul este predispus elaborarii unor miscari inutile, asemeni unor ticuri repetitive.
Dopamina este un neurotransmitator implicat in controlul fenomenelor digestive de tip greturi si varsaturi, interactionand la nivelul zonei declansatoare de chemioreceptor. Metoclopramidul este un antagonist de D2 receptor, actiunea asupra acestuia evitand aparitia acestor simptome.
Dopamina este inhibitorul secretiei de prolactina de catre glanda hipofiza anterioara. Dopamina produsa de catre neuronii nucleului arcuat al hipotalamusului este eliberata in vasele sanguine cu localizare hipotalamo – hipofizara la nivelul eminentei mediane, care alimenteaza glanda hipofiza. Celule lactotrope pot produce prolactina si in absenta dopaminei. Dopamina este din cand in cand un factor prolactino-inhibitor.
Un nivel redus al receptorilor D2 este corelat, la oameni, cu stare de neliniste sau fobie sociala.
Unele caracteristici ale schizofreniei sunt legate de o conditie dopaminergica slaba, in anumite regiuni ale creierului. Pe de alta parte, persoanele cu tulburari bipolare in conditii maniacale, pot deveni hipersociale si hipersexuala, modificari asociate unui nivel crescut de dopamina.
Dopamina este o substanta chimica si se gaseste in mod natural in corpul uman.
La nivel cerebral este produsa de un grup de celule nervoase din centrul creierului unde actioneaza ca neurotransmitator, ceea ce inseamna ca transmite semnale intre celule nervoase. In functie de zona din creier unde actioneaza, dopamina are rol de control al miscarii pana la raspunsul emotional.
Functiile vitale cerebrale cum ar fii concentrarea, memoria, invatarea, si starea de dispozitie sunt influentate de concentratia de dopamina din creierul unei persoane.
Cand simti o placere este pentru ca exista o crestere a sintezei de dopamina in creier. Neurotransmitatorul este eliberat in cantitate mare si atunci cand persoana anticipeaza ca ceva placut urmeaza sa se intample, avand un rol esential in sistemul de recompensatie si motivatie.
Dopamina indeplineste aceste functii importante, in ciuda faptului ca reprezinta doar un procent mic -sub 1%- din neuronii creierului. Echilibrul adecvat al dopaminei este vital pentru starea de bine atat fizica, cat si mintala.
Un deficit de dopamina poate determina depresie, boala Parkinson, tulburari de miscare, pierderea echilibrului, dificultati de memorare.
Productia si eliberarea dopaminei
Producerea catecolaminelor are loc la nivelul neuronilor pornind fie din tiroxina, fie difenilalanina, care va fi supusa unui proces de hidroxilare, mediat de enzima denumita fenilalanil hidroxilaza. In urma hidroxilarii tiroxinei rezulta o substanta numita dihidroxifenilalanina, care este cunoscuta si sub denumirea prescurtata de DOPA.
Ulterior aceasta va fi supusa unui proces de decarboxilare, in urma caruia va rezulta dopamina atat ca mediator chimic, cat si ca precursor al noradrenalinei; aceasta din urma sub influenta unei enzime metilante ce provine din glanda medulosuprarenala va fi transformata in adrenalina.
Dopamina indeplineste functia de mediator chimic la nivel central si periferic.
La nivel periferic a fost pusa in evidenta existenta unor cantitati dozabile de dopamina la nivelul vaselor,ganglionilor simpatici, retinei si plamanilor.
La nivel central, dopamina reprezinta mai mult de jumatate din cantitatea totala de catecolamine cerebrale, aproape intreaga cantitate fiind localizata la nivelul nucleilor bazali si mezencefal.
Scris de Cristina Neagu, farmacist