Cunoașterea socială, rol cheie în viața persoanelor cu scleroză multiplă
,,Cunoașterea socială sau cogniţia socială este procesul prin care un individ dobândeşte, construieşte şi întreţine o cunoaştere a acestei realităţi şi, ca urmare, o produce şi o reproduce. Ea implică structuri cognitive (concepte, scripte, stereotipuri, prototipuri), concepţii (credinţe, cunoştinţe, teorii implicite, reprezentări sociale), scheme sau raţionamente (inferenţe atributive, scheme cauzale, euristici)”, arată Dicționarul de psihologie. O echipă internațională de cercetători în scleroză multiplă (SM) a observat că modificările cogniției sociale sunt asociate cu anumite rezultatele psihologice ale pacienților cu această afecțiune. Un studiu comportamental derulat de mai mulți oameni de știință în care pacienții au fost urmăriți cu ajutorul investigațiilor RMN timp de 3 ani a demonstrat că în scleroza multiplă cogniția socială poate exercita un rol central. De ce este atât de importantă cunoașterea socială, argumentează tot specialiștii care susțin că deficiențele cognitive sociale în scleroza multiplă sunt asociate cu simptome precum oboseală, depresie și anxietate.
Unele cercetări recente privind SM au arătat că deficiențele cognitive sociale pot afecta persoanele cu această boală. Cunoașterea socială, care este necesară pentru a înțelege și a procesa emoțiile celorlalți, este o abilitate extrem de importantă pentru formarea unor relații de succes cu ceilalți, iar deficitele în acest domeniu pot afecta în mod semnificativ calitatea vieții unei persoane.
Studiile anterioare care investigau prevalența afectării cognitive sociale în rândul persoanelor cu SM au sugerat că această deficiență are legătură cu simptome precum oboseala cognitivă. Au fost necesare mai multe cercetări pentru a clarifica aceste rezultate și pentru a determina dacă modificările aduse zonei creierului numită amigdala – cunoscută ca fiind asociată cu emoțiile- sunt corelate cu cunoașterea socială. Mai mult, niciun studiu nu a investigat performanța cognitivă socială la persoanele cu SM în timp, ceea ce înseamnă că nu au existat date cu privire la evoluția deficitelor de cunoaștere socială în timp.
În acest studiu de urmărire de trei ani, cercetătorii SM au efectuat o investigație longitudinală a evoluției deficitelor de cogniție socială și a afectării amigdalei într-un grup de 26 de persoane cu SM considerate cognitiv-normale. Au analizat asocierea dintre cogniția socială și mai multe domenii legate de bunăstarea psihologică. În același timp, au investigat evoluția sarcinii și atrofiei leziunii amigdalei și asocierea lor cu performanța cognitivă socială.
Pentru a colecta date, echipa a folosit o serie de teste neuropsihologice; sarcini de cunoaștere socială pentru a evalua teoria minții, recunoașterea emoțiilor faciale și empatie și RMN- 3T pentru a analiza daunele structurale ale amigdalei. Apoi au comparat aceste constatări cu datele de bază colectate de la participanți cu trei ani înainte.
Rezultatele au confirmat că, în ciuda faptului că au fost clasificate ca fiind cognitiv normale, persoanele cu SM au prezentat o performanță semnificativ mai scăzută în mai multe domenii de cunoaștere socială în comparație cu un grup de persoane sănătoase. Aceste domenii includ recunoașterea emoțiilor faciale, în special frica și furia, precum și empatia. Schimbările longitudinale în domeniul cognitiv social au fost, de asemenea, asociate cu rezultatele psihologice ale vieții de zi cu zi, cum ar fi depresia, anxietatea, oboseala și calitatea vieții funcționării sociale.
„Am confirmat stabilitatea longitudinală a deficitelor de cunoaștere socială la persoanele cognitiv-normale cu SM, reflectând daunele structurale amigdalei și bunăstarea psihologică. Aceste rezultate confirmă faptul că cogniția socială exercită un rol cheie în SM, afectând viața de zi cu zi a indivizilor. Cercetările noastre subliniază nevoia de a identifica tratamente pentru a îmbunătăți cogniția socială în această populație”, a spus dr. Helen M. Genova, de la Centrul de Cercetare pentru Neuropsihologie și Neuroștiințe al Fundației Kessler.
Depresie, anxietate, oboseală
Un alt studiu realizat de cercetătorii Fundației Kessler a asociat deficiențele cognitive sociale în scleroza multiplă cu oboseală, depresie și anxietate prezente în scleroza multiplă. Oamenii de știință au testat 28 de indivizi cu scleroză multiplă pentru deficiențe ale cunoașterii sociale utilizând teste de recunoaștere a efectelor faciale și teoria minții și au căutat asocieri între deficite de cunoaștere socială cu afecțiuni sau simptome frecvente la această populație prin screening pentru oboseală, depresie și anxietate. De asemenea, au măsurat capacitatea cognitivă non-socială, adică atenția și viteza de procesare.
Rezultatele preliminare au arătat asocieri consistente între performanțe mai slabe la măsurile de cunoaștere socială și simptome crescute de depresie, anxietate și oboseală, în special oboseală psihosocială. Abilitatea cognitivă nu a fost un factor în aceste asociații.
Studiul ridică probleme de cauzalitate și efecte reciproce, potrivit dr. Genova, directorul Fundației Kessler.
„Natura relațiilor dintre aceste variabile rămâne neclară. Nu putem spune dacă deficitele de cunoaștere socială înrăutățesc starea de spirit și oboseala sau invers. Relațiile pot fi de natură reciprocă. Cunoașterea socială slabă poate agrava oboseala, depresia și anxietatea, ducând la o mai mare izolare socială. Acest lucru, la rândul său, poate agrava funcția cognitivă socială”, a concluzionat dr. Genova.
Surse:
https://medicalxpress.com/news/2021-05-social-cognition-key-role-everyday.html
https://medicalxpress.com/news/2019-08-social-cognition-mood-fatigue-multiple.html
Articol de Alexandra Mănăilă