Ce este demielinizarea și ce o cauzează?

Demielinizarea are loc atunci când mielina, care este învelișul protector al celulelor nervoase, suferă leziuni. Când se întâmplă acest lucru, pot apărea probleme neurologice.

Demielinizarea poate rezulta din diverse afecțiuni medicale, inclusiv scleroza multiplă (SM).

Acest articol analizează unele afecțiuni care cauzează demielinizarea, simptomele care se pot dezvolta și opțiunile de tratament pentru fiecare.

Ce sunt bolile demielinizante?

Mulți dintre nervii din sistemul nervos au un înveliș de mielină, care este o substanță albă grasă. Această teacă de mielină protejează fibrele nervoase și permite impulsurilor electrice să treacă de-a lungul celulelor nervoase rapid și eficient.

Cât de bine călătoresc impulsurile determină cât de ușor și rapid poate efectua o persoană mișcările de zi cu zi. Când ceva perturbă teaca de mielină, poate provoca complicații potențial grave ale sistemului nervos.

Unele afecțiuni duc la deteriorarea tecii de mielină, care poate cauza probleme la creier, ochi, măduva spinării și alte părți ale corpului. Medicii numesc aceste afecțiuni boli demielinizante.

Cauze

Există mai multe condiții diferite care pot duce la demielinizare. Secțiunile de mai jos analizează unele dintre acestea mai detaliat.

Scleroza multiplă

În SM, sistemul imunitar atacă mielina din sistemul nervos central, care include creierul și măduva spinării. Experții nu cunosc cauza exactă a SM, dar cred că factorii genetici și de mediu joacă un rol.

Deteriorarea mielinei în aceste zone poate duce la cicatrici întărite care pot apărea în momente diferite și în locuri diferite. Acestea pot duce la diferite simptome de demielinizare, care pot afecta o gamă largă de funcții ale corpului.

Unele simptome comune ale SM includ:

– amorțeală și furnicături

– slăbiciune și oboseală

– durere

– modificări ale vederii, cum ar fi vedere încețoșată sau vedere dublă

– scăderea controlului vezicii urinare

– dificultăți de echilibru și coordonare

– probleme de concentrare și memorie

– depresie

Pentru un număr mic de persoane, simptomele rămân ușoare, dar pentru mulți alții pot deveni severe. Majoritatea oamenilor se confruntă cu perioade de recidivă, când simptomele se agravează pentru o perioadă, și de remisiune, când simptomele pot dispărea cu totul.

SM debutează de obicei între 20 și 50 de ani și afectează de două până la trei ori mai multe femei decât bărbați.

Majoritatea persoanelor cu un diagnostic de SM au aceeași speranță de viață ca și persoanele fără SM.

Nevrita optică

Nevrita optică apare atunci când inflamația și demielinizarea afectează nervul optic. Nervul optic lucrează pentru a comunica informații senzoriale de la ochi la creier.

Nevrita optică poate afecta unul sau ambii ochi. Simptomele sale includ modificări ale vederii și dureri oculare.

Nu este clar ce cauzează nevrita optică. Experții leagă adesea afecțiunea cu SM, afecțiunea – conform unui articol din 2016 – apare la aproximativ 50% dintre persoanele cu SM. Aceeași lucrare afirmă că poate fi, de asemenea, un simptom inițial de SM la aproximativ 20% dintre indivizi.

Nevrita optică este, de asemenea, mai probabil să apară la persoanele cu infecții virale, cum ar fi oreion, rujeolă și gripă.

Neuromielita optică

Neuromielita optică, sau boala lui Devic, apare atunci când sistemul imunitar atacă și distruge mielina în măduva spinării și ochi. Acest lucru poate duce la simptome și complicații precum:

– nevrita optică

– mielită transversală

– pierderea vederii

– slăbiciune, durere sau ambele la nivelul membrelor

– probleme ale vezicii urinare și ale intestinului

– greață și vărsături

Mulți oameni cu neuromielita optică au episoade de simptome care pot apărea la câteva luni sau ani distanță. Dacă neuromielita optică afectează respirația, aceasta poate pune viața în pericol.

La fel ca multe boli demielinizante, cauza neuromielitei optice rămâne necunoscută. Cu toate acestea, persoanele care dezvoltă afecțiunea au adesea un istoric personal sau familial de afecțiuni autoimune.

Mielita transversală

Mielita transversală se referă la inflamația măduvei spinării. Când se întâmplă acest lucru, mielina poate suferi daune, ducând la simptome precum:

– durere și slăbiciune la nivelul membrelor

– senzații neobișnuite, cum ar fi arsură, amorțeală sau gâdilat

– probleme ale vezicii urinare și ale intestinului

În unele cazuri, cauza mielitei transversale rămâne necunoscută. Cu toate acestea, afecțiunea poate rezulta și din:

– scleroză multiplă

– neuromielita optică

– anumite infecții, cum ar fi varicela, zona zoster, sifilis sau tuberculoză

– afecțiuni autoimune, cum ar fi lupusul sau boala Sjögren

Deși mielita transversală poate afecta persoane de orice vârstă, cel mai adesea afectează persoanele cu vârsta cuprinsă între 10-19 ani și 30-39 de ani. Genetica nu pare să joace un rol în această afecțiune.

Encefalomielita acută diseminată

Encefalomielita acută diseminată (ADEM) apare din cauza inflamației pe scară largă care afectează creierul și măduva spinării. Acest lucru poate deteriora mielina și poate duce la simptome precoce, cum ar fi:

– febră

– oboseală

– durere de cap

– greață sau vărsături

ADEM poate progresa și provoacă simptome precum probleme de vedere, slăbiciune, probleme de coordonare și mișcare. Când ADEM este severă, poate pune viața în pericol, ducând la convulsii sau comă.

Debutul ADEM urmează de obicei o infecție bacteriană sau virală. Mai rar, poate apărea în urma unor vaccinuri din copilărie. Cu toate acestea, unele cercetări sugerează că afecțiunea este probabil să apară doar de 1,16 ori la 1 milion de doze de vaccin.

Scris de Sabina Tănasă

Cu sprijinul companiei Merck România