Dr. Raluca Mincu, cardiolog: ,,O atenție specială ar trebui dată betablocantelor la pacienții cu Scleroză Multiplă”

Din ce în ce mai multe persoane suferă de hipertensiune arterială (HTA). Nici pacienții cu scleroză multiplă (SM) nu sunt scutiți, dimpotrivă se pot confrunta cu valori crescute ale tensiunii arteriale. Despre medicația recomandată la începutul tratamentului și mai ales cât de mult trebuie scăzută tensiunea arterială, oferă detalii dr. Raluca Mincu, medic cardiolog în Germania.
Medicul român are preocupări în domeniul sclerozei multiple, de aceea am demarat un serial în cadrul căruia am invitat-o pe dna dr. Raluca Mincu să vorbească pe înțelesul tuturor despre combinația dintre HTA și SM.
În episodul trecut am aflat cum își pot scădea pacienții cu scleroză multiplă valorile tensiunii arteriale. Spuneți-ne cât de mult trebuie redusă tensiunea arterială la pacienții care au creșteri tensionale?
Acest lucru este în momentul actual un subiect de dezbatere în medicină. Se consideră optimal ca tensiunea să fie redusă la sub 140 cu 90 mmHg și n-ar trebui redusă mai mult de 120 mmHg tensiune sistolică, deoarece riscurile pot întrece beneficiile în acest caz. Există foarte multe persoane tinere care din viața de zi cu zi vin cu valori tensionale foarte mici sub antihipertensive, și întotdeauna am recomandat reducerea dozei de medicamente la pacienții care au valori ale tensiunii arteriale sistolice mai mici de 100 – 90 mmHg sistolic atunci când aceștia prezintă și simptome, de exemplu oboseală, amețeală, adinamism în general.
Cu ce medicamente se începe tratamentul hipertensiunii arteriale?
Ghidurile actuale recomandă începerea tratamentului cu două medicamente din start, ideal ar fi ca aceste medicamente sau aceste substanțe să fie combinate într-o singură pastilă pentru a crește aderența pacienților la terapie. Prima alegere este o combinație între un inhibitor de enzimă de conversie a angiotensinei sau un blocant al receptorilor de angiotensină, împreună cu un blocant al canalelor de calciu sau un diuretic tiazidic sau tiazid laic. Probabil că aceste medicamente pe care le-am înșirat sunt destul de greu de înțeles pentru persoanele fără pregătire medicală.
Aș vrea ca cititorii noștri să rețină faptul că regula în momentul de față este a administra două medicamente din clase diferite, clasele enumerate de mine fiind printre clasele de medicamente preferate. Probabil ar trebui să fac o mențiune despre hipertensiunea în sarcină. Anumite medicamente din clasele amintite de mine – inhibitorii de enzime de conversie a angiotensinei sau inhibitorii de receptori de ardosteron și diureticele fiind contraindicate la pacientele însărcinate, în favoarea alphametildopa, labetalolului sau inhibitorilor de canale de calciu.
La ce ar trebui să fie atente persoanele cu SM în privința medicației antihipertensive?
Clasele medicamentoase amintite sunt recomandate pentru pacienții cu scleroză multiplă la fel ca și pentru populația generală. O atenție specială ar trebui dată betablocantelor la pacienții cu scleroză multiplă, din cauza disfuncției autonome, dar acestea oricum au o indicație doar la pacienții cu infarct miocardic sau insuficiență cardiacă sau atunci când există anumite tulburări de ritm cardiac.
Bineînțeles că hipertensiunea arterială ca factor de risc pentru bolile cardiovasculare nu vine niciodată singură și este însoțită de un cluster de factori de risc, printre cele mai frecvente fiind dislipidemia și anume valori crescute ale grăsimilor în sânge, pentru acestea existând tratament cu statine de exemplu, o clasă de medicamente care reduce foarte mult riscul de infarct miocardic și de accident vascular cerebral.
Mai citiți în cadrul serialului demarat de AISM cu dr. Raluca Mincu despre valorile tensionale care ar trebui să-i alarmeze pe pacienții cu SM.
Interviu de Alexandra Mănăilă