Ce trebuie să știți despre scleroza multiplă și schimbările de temperatură?

Scleroza multiplă (SM) este o boală neurologică invalidantă. Mulți oameni care au SM constată că simptomele lor se agravează atunci când au febră sau când vremea este foarte caldă sau umedă.

Mielina este o substanță care formează învelișul protector care înconjoară axonii fibrelor nervoase. Când o persoană are SM, celulele sistemului imunitar care protejează în mod obișnuit organismul de bacterii și viruși atacă în mod greșit mielina din sistemul nervos central (SNC). Daunele rezultate pot provoca o gamă largă de simptome.

Oamenii pot experimenta o agravare a simptomelor SM ca urmare a unei creșteri ușoare a temperaturii centrale. De exemplu, aceasta ar putea fi doar cu un sfert de grad mai mare decât de obicei.

Un motiv pentru aceasta este că o temperatură ridicată modifică acțiunea nervilor, afectând și mai mult capacitatea nervilor demielinizați, făcându-le mai greu să conducă impulsurile electrice.

Acest articol analizează SM și efectele căldurii și frigului mai detaliat, explicând de ce SM provoacă o sensibilitate extremă la temperatură. De asemenea, se discută despre tratamentul și gestionarea acestui simptom.

De ce SM provoacă sensibilitate la temperaturi extreme?

Aproximativ 60-80% dintre persoanele cu SM experimentează sensibilitate la temperatură, cunoscută și sub numele de fenomenul Uhthoff. Creșterea temperaturii corpului – din cauza vremii, a febrei, a exercițiilor fizice sau a altor factori – poate determina agravarea temporară a simptomelor neurologice ale SM.

Simptomele SM, pe care temperaturile mai ridicate le pot exacerba, includ:

– slabiciune musculară

– dificultăți de echilibru și coordonare

– probleme de memorie și gândire

– tulburări de vedere

– senzații de amorțeală sau înțepătură

– oboseală

Sensibilitatea la temperatură asociată cu SM apare în mare parte ca urmare a încetinirii sau blocării impulsurilor neuronale din SNC, dependent de temperatură.

Acest lucru se întâmplă din cauza modificărilor temperaturii centrale sau temperaturii interne a corpului, dar modificările temperaturii pielii pot contribui, de asemenea, la agravarea simptomelor.

Cercetătorii au documentat în detaliu efectul sensibilității la temperatură în SM asupra simptomelor autonome, cum ar fi funcționarea cardiovasculară și simptomele motorii, inclusiv oboseala.

SM și căldura

Persoanele cu SM pot constata că simptomele lor se agravează în condiții mai calde, cum ar fi atunci când fac exerciții fizice, fac o baie sau duș fierbinte sau fac plajă.

Înrăutățirea simptomelor, pe care oamenii le numesc uneori o pseudo-exacerbare, tinde să fie temporară. Nu provoacă mai multă demielinizare sau leziuni ale nervilor, iar simptomele se ameliorează odată ce persoana s-a răcorit.

Un exemplu de simptom care se poate agrava în timpul expunerii la căldură este încețoșarea vederii.

În trecut, medicii foloseau un „test de baie fierbinte” pentru a diagnostica SM. Aceasta implica o persoană care se scufundă într-o cadă cu apă fierbinte. Medicul punea apoi diagnosticul pe apariția sau agravarea simptomelor neurologice.

SM și temperaturile scăzute

Deși sensibilitatea la căldură afectează majoritatea persoanelor cu SM, aproximativ 20% dintre persoanele cu boală experimentează simptome care se agravează din cauza temperaturilor scăzute.

De exemplu, unii oameni cu SM au raportat că simptomele lor – în special spasticitatea, care este încordarea sau rigidizarea mușchilor – se agravează pe vreme rece.

Experimentarea temperaturilor scăzute poate determina o persoană cu SM să aibă probleme temporare:

– tremurături

– furnicături

– amorţeală

– mobilitate redusă

– probleme de echilibru

– vedere încețoșată

Experții cred că acest lucru se întâmplă deoarece frigul afectează viteza mesajelor care circulă de-a lungul nervilor pe care boala i-a deteriorat deja. Cercetătorii au sugerat, de asemenea, că sensibilitatea la frig în SM poate apărea din cauza leziunilor SM în zona creierului care afectează temperatura corpului.

Tratament și management

Persoanele cu SM care suferă de sensibilitate la temperatură pot trata și gestiona agravarea simptomelor lor în diferite moduri. Acestea includ:

– purtarea de haine ușoare, respirabile

– să stați în medii cu aer condiționat când vremea este foarte caldă sau umedă

– înnotul într-o piscină răcoroasă cu o temperatură a apei mai mică de 30°C

– limitarea exercițiile în aer liber  dimineața devreme sau seara

– consumul de lichide reci și mâncatul de înghețată

– răcirea organismului înainte și după un exercițiu, cum ar fi statul într-o cadă cu apă călduță

– folosirea de produse de răcire, cum ar fi împachetări și veste termice, în timpul exercițiilor fizice

Cercetătorii au arătat că consumul de apă rece poate fi deosebit de util pentru a ajuta la sensibilitatea la căldură. În studiul lor, ei le-au cerut celor 20 de participanți – dintre care 10 aveau SM – să meargă pe o bicicletă staționară într-o atmosferă controlată de 30 ° C (86 ° F) și 30% umiditate în trei ocazii separate. Participanții au mers cu bicicleta fie până la epuizare, fie pentru maximum 60 de minute.

Echipa le-a oferit participanților un pahar de apă, fie rece, fie caldă, la fiecare 15 minute. Participanții care nu aveau SM au reușit cu toții să parcurgă 60 de minute de mers cu bicicleta, în timp ce doar 3 din 10 persoane cu SM au putut reuși să parcurgă mersul cu bicicleta o oră întreagă când au băut apă caldă. Cu toate acestea, 5 dintre acești participanți au reușit să meargă cu bicicleta timp de 60 de minute cu ajutorul apei rece, ceea ce a ajutat, de asemenea, restul ciclului de grup cu SM cu aproximativ 30% mai mult decât atunci când au băut apă caldă.

Cercetătorii sugerează că senzorii de temperatură din gură, abdomen și tractul digestiv ar putea juca un rol în semnalizarea creierului pentru a afecta percepția oboselii, mai degrabă decât apa rece care pur și simplu răcește temperatura centrală a participanților.

Concluzii

Persoanele cu SM pot prezenta o agravare temporară a simptomelor din cauza temperaturilor foarte calde sau reci.

Această exacerbare a simptomelor se întâmplă deoarece temperaturile extreme afectează funcția nervilor din SNC.

Agravarea simptomelor este de obicei temporară, iar temperaturile extreme nu provoacă daune de durată persoanelor cu SM.

Simptomele severe de SM apar mai frecvent la căldură decât la frig. Aproximativ 20% dintre persoanele cu SM experimentează agravarea simptomelor neurologice pe vreme rece.

Persoanele cu SM pot fi capabile să gestioneze sensibilitatea la temperatură făcând exerciții fizice în momente mai răcoroase ale zilei sau într-o piscină răcoroasă, purtând haine ușoare, rămânând într-un mediu cu aer condiționat și consumând băuturi reci.

Scris de Sabina Tănasă

 Cu sprijinul companiei Merck România