• asocinvingatoriism@gmail.com
  • 0721 292 344

Care sunt diferențele dintre Scleroza multiplă (SM) și Scleroza laterală amiotrofică (SLA). Partea I

Care sunt diferențele dintre Scleroza multiplă (SM) și Scleroza laterală amiotrofică (SLA). Partea I

Scleroza multiplă (SM) și scleroza laterală amiotrofică (SLA) sunt ambele afecțiuni progresive care afectează sistemul nervos central (SNC) și afectează capacitatea unei persoane de a îndeplini sarcinile zilnice.

Efectele și simptomele ambelor afecțiuni pot fi similare, dar tratamentul și perspectiva sunt diferite.

Acest articol analizează asemănările și diferențele dintre SM și SLA.

Diferențele dintre SM și SLA

Atât SM, cât și SLA sunt afecțiuni neurodegenerative care implică SNC. Societatea Națională de Scleroză Multiplă din SUA estimează că SM afectează aproape 1,4 milion de adulți din Statele Unite și peste 2,8 milioane de oameni din întreaga lume, ceea ce face ca această afecțiune să fie mai comună decât SLA.

Potrivit Asociației pentru Scleroza Multiplă din America, cercetătorii au actualizat statisticile persoanelor care trăiesc cu SM la aproape 1 milion în 2019. Această estimare este cu aproape 400.000 mai mult decât estimările anterioare.

Potrivit atât Asociația SLA, cât și Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC), rata exactă a SLA este dificil de determinat. Asociația SLA estimează că aproximativ 15.000-21.000 de persoane trăiesc cu SLA în Statele Unite.

Potrivit CDC, totuși, aproximativ 12.000-15.000 de persoane trăiesc cu SLA. De asemenea, CDC observă că medicii diagnostichează aproximativ 5.000 de cazuri noi în fiecare an. Ambele organizații își bazează estimările pe aceleași informații din datele Registrului Național SLA din SUA din 2010–2011.

Simptomele care apar atât în SM, cât și în SLA includ slăbiciune musculară și paralizie. În prezent, nu există un remediu pentru nici una dintre afecțiuni, dar este posibil să se gestioneze simptomele ambelor.

În cazul SM, există acum tratamente care pot preveni crizele și pot încetini progresia bolii.

Cu toate acestea, este de remarcat faptul că SM și SLA diferă în unele moduri importante, pe care le evidențiem mai jos.

Ce este SM?

În SM, sistemul imunitar atacă în mod greșit mielina, care este substanța care protejează nervii din SNC. Acest lucru duce la deteriorarea și cicatrizarea tecii de mielină pe care experții în sănătate o numesc demielinizare.

Acest lucru poate duce la o întrerupere sau o distorsiune a impulsurilor nervoase pe măsură ce se deplasează între creier și măduva spinării, rezultând o gamă largă de simptome.

Impactul acestor simptome poate varia. În SM recidivantă-remisiva (SMRR), o persoană va experimenta o agravare a simptomelor pentru un timp, înainte de a se recupera parțial sau complet. Cu toate acestea, simptomele tind să revină.

În formele progresive de SM, simptomele nu dispar, ci se agravează treptat.

Simptomele pot fi ușoare, moderate sau severe. Unii oameni își vor pierde în cele din urmă capacitatea de a merge și de a vorbi, dar acest lucru este rar.

SM nu afectează, de obicei, speranța de viață.

Ce este SLA?

SLA, sau boala lui Lou Gehrig, este o afecțiune neurologică progresivă. Împiedică nervii care controlează mișcarea mușchilor să funcționeze corect.

În timp, deteriorarea nervilor are ca rezultat slăbiciune musculară și în cele din urmă paralizie.

În stadiile sale târzii, SLA afectează respirația, iar acest lucru poate pune viața în pericol.

Pe cine afectează SM și SLA?

SLA este cu 20% mai frecventă la bărbați decât la femei. Cu toate acestea, diferențele de sex se uniformizează la vârste mai înaintate. Afecțiunea este cel mai probabil să înceapă la vârsta de 40-70 de ani, dar se poate dezvolta la orice vârstă.

SM este mai frecventă la femei și se dezvoltă de obicei între 20 și 50 de ani, dar poate apărea și la orice vârstă.

Alte diferențe de bază includ următoarele:

– SLA provoacă adesea paralizie. Acest lucru este rar cu SM.

– SLA afectează în principal funcțiile fizice, în timp ce SM poate duce la probleme de memorie și gândire. Cu toate acestea, date mai recente sugerează că aproximativ jumătate dintre persoanele care trăiesc cu SLA au, de asemenea, probleme cu gândirea și cogniția, aproximativ 20% suferă de demență.

– SLA nu este o afecțiune autoimună. Prin contrast, SM probabil rezultă dintr-o reacție imună defectuoasă.

Următorul tabel rezumă câteva dintre celelalte diferențe dintre cele două condiții:

SM SLA
Boală autoimună Da Nu
Cel mai afectat sex Feminin Masculin
Vârsta de debut 20 -50 de ani 40 -70 de ani
Simptome psihice Da Da
Simptome de ordin mental Da Nu
Poate fi fatală Nu Da
Are un tratament Nu Nu

 

Scris de Sabina Tănasă

Cu sprijinul companiei Merck