Emoțiile și Scleroza Multiplă (SM), partea a II a

Anxietatea este, de asemenea, frecventă, apare la pacienții nou diagnosticați, iar asocierea acesteia cu depresia a fost sugerată pentru creșterea ratei ideilor suicidare.

Majoritatea studiilor care evaluează progresia bolii au evaluat stresul prospectiv înainte ca modificările progresiei bolii să devină evidente. Aproape toate aceste studii au arătat o relație pozitivă, indiferent de instrumentele utilizate sau de cadrul temporal considerat ca fiind perioada „la risc” (de la 4 la 8 săptămâni).

Se știe că stresul poate afecta boala fără a provoca puseu, doar agravează simptomele, pare necesară adăugarea unei evaluări periodice a funcționalității pentru a evalua diferite categorii de stări de sănătate.

Stresul cronic, definit ca expunere la un factor de stres mai mult de 48 de ore, a avut un efect mai mare asupra SM decât stresul acut (Ackerman și colab., 2002; Brown și colab., 2006a, 2006b; Grant și colab., 1989; Mei- Tal și colab., 1970).

Frecvența expunerii la stres este, de asemenea, asociată pozitiv cu progresia bolii: o creștere a numărului de evenimente stresante este asociată cu o creștere a probabilității de recidivă.

După un eveniment de viață stresant, modificările în SM se manifestă în următoarea ordine: în primul rând, leziuni cerebrale RMN, în al doilea rând, simptome clinice sau pusee și în al treilea rând, modificările Scalei de stare a handicapului extins.

(Spitzer și colab., 2012) a constatat că pacienții cu SM au avut experiențe mai traumatice în copilărie și adolescență decât persoanele sănătoase. Mai mult, pacienții cu stres precoce au prezentat o rată de recidivă mai mare decât cei fără.

Se știe că stresul timpuriu al vieții poate provoca modificări neuroendocrine care rămân la vârsta adultă, crescând susceptibilitatea la anumite boli (Panzer, 2008) și crescând prevalența tulburărilor psihologice severe (Alvarez și colab., 2011) care predispun la o abordare inadecvată în situații stresante.

Sunt necesare mai multe studii prospective pentru a înțelege mai bine efectul stresului timpuriu în SM.

Închei acest articol cu speranța că am adus raspunsul unor întrebări pe care le au pacienții care poartă diagnosticul de scleroză multiplă si transmițându-le că nu sunt singuri și ca pot solicita suport emoțional specializat de la psiholog pentru a-și crește calitatea vieții.

Articol de psiholog Delia Dumitru
Emotiile si Scleroza Multipla partea a II a