Dopamina si rolul ei. Partea a III a
Rolul si efectele dopaminei
Efectele fiziologice si farmacologice ale dopaminei se regasesc la nivel central si la nivel periferic, lucru posibil datorita cuplarii cu receptorii dopaminergici care sunt de 5 tipuri(D1,D2,D3,D4,D5) in functie de afinitatea fata de liganzi.
Dopamina reprezinta un stimulant al receptorilor alfa,beta si dopaminergici avand actiune directa,fiind desemnata asadar un agonist pe receptor,alaturi de adrenalina (epinefrina),noradrenalina(norepinefrina)si ibopamina.
Dopamina in doze mici are capacitatea de a stimula receptorii dopaminergici: actionand pe receptorii D1 localizati in paturile vasculare, determinand vasodilatatie, actioneaza pe receptorii D2 cu localizare in musculatura neteda a vaselor si rinichilor, inhiba eliberea de noradrenalina si dopamina.
Administrata in doze medii, dopamina stimuleaza receptorii beta localizati in cord, celule adipoase, creier, macrofage si limfocite T.
In doze foarte mari dopamina stimuleaza receptorii alfa, care se gasesc in ficat, musculatura neteda sfincteriana, splina, musculatura prostatei, muschiul dilatator al pupilei, muschii pilomotori, cortex, celule juxtaglomerulare renale.
Alte roluri ale dopaminei au fost evidentiate in:
- mecanismul de recompensa
- comportament
- cognitie
- memorie
- miscare
- somn
- invatare
- inhibitia prolactinei.
In cadrul comportamentilui asociat recompensei si placerii, dopamina joaca rolul unui produs chimic care „negociaza” placerea la nivelul creierului, fiind stimulata de situatiile in care noi cautam o activitate agreabila.
Si o serie de factori precum anumite alimente, sexul, anumite substante sau medicamente consumate in mod abuziv reprezinta de asemeni stimuli pentru eliberarea de dopamina in creier. Cocaina si amfetamina impiedica recaptarea dopaminei;cocaina inhiba competitiv recaptarea de dopamina in scopul cresterii nivelului acesteia, in vreme ce amfetaminele cresc concentratia de dopamina printr-un mecanism diferit.
Amfetaminele sunt asimilate in structura dopaminei si in acest fel pot sa patrunda in neuronul presinaptic; intrand ele vor expulza moleculele de dopamina din interiorul veziculelor de memorie, care stocheaza acest neurotransmitator.
Dopamina are rol si in mecanismul durerii care are ca sursa sistemul nervos central (maduva spinarii, talamusul, nucleii gri centrali,cortexul cigulai si insular).
O concentratie scazuta de dopamina este asociata cu prezenta simptomelor dureroase, care apar cu precadere in boala Parkinson.
Nivelul optim de dopamina din creier, cu precadere la nivelul cortexului prefrontal ajuta la ameliorarea memoriei temporare de lucru.
In lobii frontali dopamina regleaza fluxul de informatii provenind din celelalte regiuni ale creierului, iar perturbari ale nivelului de dopamina duc la o serie de tulburari neurocognitive, in special de memorie, atentie sau capacitatea de a rezolva probleme. Receptorii D1 si D4 sunt responsabili de efectele asupra cognitiei ai dopaminei.
Dopamina are rol si in controlul miscarii pentru ca nucleii gri centrali regleaza functia motricitatii.
Acestia depind de un nivel adecvat de dopamina pentru a functiona in conditii optime. Dopamina reduce influenta caii indirecte, pentru a favoriza cresterea influentei caii directe in nucleii gri centrali. Atunci cand exista un nivel scazut de dopamina in creier, miscarile pot deveni intarziate ori dezordonate.
Cand exista un nivel exagerat de dopamina, creierul este predispus elaborarii unor miscari inutile, asemeni unor ticuri repetitive.
Dopamina este un neurotransmitator implicat in controlul fenomenelor digestive de tip greturi si varsaturi, interactionand la nivelul zonei declansatoare de chemioreceptor. Metoclopramidul este un antagonist de D2 receptor, actiunea asupra acestuia evitand aparitia acestor simptome.
Dopamina este inhibitorul secretiei de prolactina de catre glanda hipofiza anterioara.
Dopamina produsa de catre neuronii nucleului arcuat al hipotalamusului este eliberata in vasele sanguine cu localizare hipotalamo-hipofizara la nivelul eminentei mediane, care alimenteaza glanda hipofiza. Celule lactotrope pot produce prolactina si in absenta dopaminei. Dopamina este din cand in cand un factor prolactino-inhibitor.
Un nivel redus al receptorilor D2 este corelat, la oameni, cu stare de neliniste sau fobie sociala. Unele caracteristici ale schizofreniei sunt legate de o conditie dopaminergica slaba, in anumite regiuni ale creierului. Pe de alta parte, persoanele cu tulburari bipolare in conditii maniacale, pot deveni hipersociale si hipersexuala, modificari asociate unui nivel crescut de dopamina. Perturbarile maniacale pot fi reduse prin administrarea de antipsihotice dopamin – blocante.
Utilizari farmacologice ale dopaminei
Dopamina este administrata in insuficienta cardiaca acuta consecutiva unui infarct miocardic acut – dopamina este singura catecolamina utilizata in socul cardiogen, avand ca efecte: cresterea debitului urinar si cardiac si a functiei cardiace.
Ea mai poate fi folosita in tratamentul sindromului de debit cardiac scazut postoperator, in socul toxico – septic, in socul traumatic si in hipotensiune arteriala cu valori considerabil scazute.
Administrarea dopaminei se face in doze ajustate individual. Persoanele cu o hipersensibilitate la dopamina, cu feocromocitom,tulburari cardiace necontrolate, stenoza aortica importanta sau hipovolemie reprezinta situatii de contraindicatie.
Deficitul de dopamina
Nivelul scazut de dopamina influenteaza negativ buna dispozitie.
Un deficit de dopamina vine cu dificultate de concentrare, mai putina motivatie si entuziasm, vigilenta redusa, dificultati de miscare si coordonare mai slaba.
Lipsa somnului poate reduce nivelul hormonului fericirii.
Un studiu din 2012 arata ca privarea de somn poate duce la o reducere vizibila a disponibilitatilor receptorilor de dopamina dimineata.
Unele afecțiuni pot fi asociate cu niveluri scazute de dopamina cum ar fi depresia și boala Parkinson.
Simptomele deficitului de dopamina:
– incapacitate de a simți plăcere
– oboseala
– modificari ale somnului
– sindromul picioarelor neliniștite, simptom intalnit si la pacientii cu Scleroza Multipla
– lipsa de interes pentru viata
– scaderea motivației
– procastinare
– modificarea dispoziției
– sentimente excesive de lipsa de speranta sau vinovăție
– incapacitate de concentrare,afectarea concentrării
– memorie slaba
– comportamente impulsive sau auto distructive
– crestere in greutate
– dependenta de cofeina sau alți stimulanti.
Excesul de dopamina
Nivelurile foarte ridicate de dopamina te pot face sa te simti foarte bine, cel puțin pentru o vreme. Cand exista totusi un exces de dopamina, aceasta situatie poate contribui la aparitia unor manii, halucinatii si perceptii false. Un nivel crescut de dopamina poate duce la instalarea obezitatii, schizofreniei si a unor dependente.
Influenta anumitor substante asupra nivelului de dopamina:
Nicotina, alcoolul sau anumite medicamente cu potential de dependenta activeaza ciclul dopaminei. Pofta de aceste substante este atât de mare incat persoana simte nevoia sa si-o indeplineasca rapid si cat mai des.
Pe masura ce se formeaza un obicei, creierul raspunde prin reducerea dopaminei, deci, pe masura ce trece timpul este nevoie de mai multa substanta pentru a ajunge la acelasi nivel de placere.
Supraactivitatea afecteaza receptorii dopaminei intr-un mod care determina persoana sa isi piarda interesul pentru alte lucruri, motiv pentru care poate actiona mai compulsiv și va fi din ce în ce mai puțin capabila sa reziste utilizării acestor substante.
Cand o astfel de pofta e mult mai intensa decat o nevoie, vorbim despre dependenta. In situația unei dependente (alcool, tutun, medicamente) daca persoana incearca sa se opreasca este posibil sa treaca prin simptome fizice si emotionale de sevraj. De asemenea daca persoana inceteaza sa utilizeze aceste substante pentru o perioada indelungata de timp, expunerea la ele poate declansa din nou pofta si poate pune in pericol recidiva. Totusi, dopamina nu poarta responsabilitatea exclusiva pentru crearea dependentei, deoarece si alte aspecte precum genetica si factorii de mediu, joaca un rol important.
Scris de Cristina Neagu, farmacist