Ce rol joacă flora intestinală în scleroza multiplă

Ce rol joacă flora intestinală în scleroza multiplă

Flora intestinală sau microbiomul intestinal despre care se vorbește din ce în ce mai des în ultima perioadă joacă un rol important în scleroza multiplă (SM). Cercetătorii de la Universitatea din Vermont (UVM) au descoperit că o specie de bacterii numită Lactobacillus reuteri, utilizată în mod obișnuit în probiotice, poate crește severitatea SM.

Microbiomul intestinal modulează riscul de SM, susțin oamenii de știință, care au observat că în multe boli cronice starea microbiomului intestinal este modificată, iar restabilirea echilibrului florei intestinale ar putea trata sau chiar preveni bolile. Potrivit oamenilor de știință de la Universitatea din Vermont ar trebui luați în considerare atât factorii de mediu, cât și strategiile care vizează tratamentul cu probiotice pentru prevenirea sau tratarea sclerozei multiple, precum și microbiomul intestinal preexistent.

„Bacteriile noastre intestinale fac parte dintr-un ecosistem complex care deține un mare potențial pentru prevenirea, tratamentul și / sau diagnosticul bolilor cronice. În schimb, este nevoie de o abordare mai personalizată”, a spus Dimitry Krementsov, cercetătorul care a condus studiul, profesor în cadrul Departamentului de Științe Biomedicale și al Sănătății la UVM. Cercetătorii au izolat diferite specii bacteriene și le-au transferat la șoareci.

Constatările au fost surprinzătoare: unul dintre vinovații identificați a fost Lactobacillus reuteri, care este, de asemenea, un probiotic utilizat pe scară largă. Acest lucru părea să identifice această bacterie drept „tipul rău”, dar cercetătorii au remarcat, de asemenea, că această bacterie provine inițial de la o gazdă de șoarece distinctă genetic, care era în mod normal rezistentă la boala asemănătoare SM. Prin urmare, acest lucru sugerează că profilul genetic al gazdei determină dacă o anumită floră intestinală este „bună” sau „rea”. Rezultatele studiului ridică o întrebare critică: probioticele sunt în general bune sau rele? Constatările sugerează că răspunsul depinde cel mai probabil de context, în special de persoana care primește probioticul.

Oamenii de știință atrag atenția însă că ceea ce este „rău” pentru o boală autoimună, cum ar fi SM, poate fi de fapt „bun” în alte contexte, cum ar fi un răspuns imun mai puternic împotriva infecției. Există numeroase exemple de gene care promovează răspunsuri imune ,,bune” împotriva infecției sau vaccinării, dar care la rândul lor duc la un risc mai mare de boli autoimune.

Alți oameni de știință au folosit tratamente zilnic cu doze mari de tulpini probiotice de Lactobacillus pentru a reduce boli asemănătoare SM la șoareci. De exemplu, cercetătorii de la Centrul RIKEN pentru Științe Medicale Integrative (IMS) au descoperit că o anumită combinație de microorganisme din intestin poate agrava simptomele la șoarecii cu scleroză multiplă. Studiul, publicat în revista științifică Nature, arată că două bacterii intestinale specifice îmbunătățesc activitatea celulelor imune care atacă propriul creier și măduva spinării.

Cercetătorii conduși de Hiroshi Ohno au studiat șoarecii care aveau o demielinizare similară a măduvei spinării rezultată din atacurile autoimune ale celulelor T care produc citokina IL-17A. Administrarea de ampicilină acestor șoareci a redus demielinizarea. Tratamentul a împiedicat, de asemenea, activarea unui anumit tip de celule T. „Am constatat că tratamentul cu ampicilină a redus selectiv activitatea celulelor T care atacă o proteină importantă numită glicoproteină oligodendrocitară de mielină [MOG], care ajută mielina să se lipească de neuroni”, a afirmat Hiroshi Ohno.

Acest lucru a fost confirmat prin preluarea celulelor imune din intestinul subțire și din alte regiuni și măsurarea producției lor de citokine în prezența MOG. Producția a fost redusă doar de ampicilină și numai atunci când celulele T provin din intestinul subțire. În acest moment, echipa știa că microorganismele din intestinul subțire activează celulele T specifice MOG, care pot apoi să atace mielina.

,,Următorul pas a fost să ne dăm seama care sunt bacteriile responsabile. Deoarece doar ampicilina a redus simptomele la șoareci, am căutat microbiota care a fost aproape complet ștearsă doar la șoarecii tratați cu ampicilină. Am găsit doar o astfel de bacterie, o nouă tulpină numită OTU002. Pentru a testa ipoteza că OTU002 a fost vinovatul, am examinat șoareci cărora le lipseau toate bacteriile, cu excepția OTU002. Am descoperit că simptomele la acești șoareci erau mai severe decât la șoarecii fără germeni”, a spus Eiji Miyauchi, primul autor al studiului. În acest moment, echipa de cercetare știa că bacteria intestinală a fost responsabilă pentru agravarea simptomelor. Secvențierea genomului a arătat că o proteină exprimată de Lactobacillus reuteri seamănă cu o regiune a MOG și, atunci când este testată, a activat slab celulele T specifice MOG.

„Datele noastre subliniază necesitatea de a lua în considerare efectele sinergice ale microbilor intestinali asupra bolilor autoimune și oferă speranță persoanelor care caută tratamente eficiente în scleroza multiplă”, a declarat Miyauchi.

Articol de Alexandra Mănăilă

https://medicalxpress.com/news/2020-10-gut-bacteria-multiple-sclerosis-probiotichtmlhttps://www.sciencedaily.com/releases/2020/08/200826110324.htm

shares