Dr. Raluca Mincu, cardiolog despre hipertensiunea arterială și scleroza multiplă

Raluca Mincu este medic specialist cardiolog la Spitalul Universitar de Urgență București (SUUB). Având în vedere preocupările sale în domeniul sclerozei multiple, doamna doctor și-a realizat lucrarea de doctorat studiind modificările funcției cardiovasculare la pacienții cu scleroză multiplă, am invitat-o la discuție mai amplă despre hipertensiunea arterială și problemele cardiovasculare pe care le au pacienții cu scleroză multiplă. ,,A fost pentru mine o perioadă foarte bogată în învățătură, atât profesional cât și uman, să am de-a face cu pacienți atât de tineri și entuziaști”, a mărturisit dr. Raluca Mincu la începutul discuției noastre. Vă propun așadar un serial, pe care îl lansăm în luna martie, luna femeii, și nu întâmplător acum, ci tocmai pentru că femeile predomină în Sănătate și ele sunt cele care ne îngrijesc, de aceea vrem să le celebrăm așa cum se cuvine.

În acest episod, vorbim cu o femeie specială care îngrijește inimi și care a acceptat să ne spună mai multe despre ucigașul tăcut, așa cum este denumită hipertensiunea arterială (HTA) și despre ravagiile pe care le face în rândul celor care suferă de scleroză multiplă(SM).

Se știe că HTA este o cauză principală de mortalitate prematură. Cum îi afectează pe pacienții cu SM?

Îngrijirea pacienților cu scleroză multiplă este momentan o problemă de sănătate publică majoră întrucât această boală devine clinic manifestă cam în a treia decadă de viață, când oamenii sunt economic și social foarte activi, în acest moment, costurile aferente îngrijirii bolnavilor cu scleroză multiplă fiind chiar mai mari decât cele pentru accidentul vascular cerebral sau pentru boala Alzheimer. De aceea, programele de prevenție cardiovasculară la această grupă de pacienți sunt foarte importante, întrucât măsurile de prevenție instituite la o vârstă atât de tânără au cea mai mare șansă de a fi eficiente după mai mulți ani.

Studiile actuale publicate în literatura de specialitate au dovedit că pacienții cu scleroză multiplă ar avea o speranță de viață mai mică decât populația generală, dar date detaliate despre cauza acestei probleme la pacienții cu scleroză multiplă sunt în moment limitate.

 Ce ne puteți spune despre combinația hipertensiune arterială- scleroza multiplă?

În dezvoltarea unei disfuncții cardiovasculare la pacienții cu scleroză multiplă intervin mai multe mecanisme, dintre care aș enumera următoarele: celula care compune mușchiul cardiac ar avea o structură deosebită la pacienții cu scleroză multiplă, dar până în prezent nu există suficiente studii care să demonstreze o asociere între scleroza multiplă și dezvoltarea unei boli a mușchiului cardiac.

Grupul nostru de cercetare a dezvoltat un protocol de studiu în care am studiat un grup de pacienți cu scleroză multiplă comparat cu un grup de oameni normali, iar rezultatul acestui studiu a demonstrat că pacienții cu scleroză multiplă ar avea modificări subclinice ale funcției cardiace în raport cu pacienții normali. Modificări sublinice înseamnă modificări ale funcției cardiace care încă nu dau manifestări clinice pacientului, adică acesta nu are niciun fel de simptome. Și aceste modificări pot fi diagnosticate, se pot lua măsuri de prevenție a dezvoltării bolilor cardiovasculare.

Altă cauză pentru care scleroza multiplă ar putea determina modificări cardiovasculare este o tulburare a sistemului nervos autonom, care controlează frecvența cardiacă, acesta fiind afectat din cauza bolii de bază, ce presupune inflamație și demielinizare a sistemului nervos central și degenerare axonală, adică a celulei nervoase.

O altă cauză care ar putea spori riscul de boală cardiovasculară la pacienții cu scleroză multiplă este invaliditatea fizică și anume sedentarismul, asociat cu riscul de obezitate, diabet zaharat și disfuncție cardiacă. Pacienții cu scleroză multiplă fiind mai puțin activi fizic comparat cu populația generală sănătoasă și chiar cu pacienții sănătoși sedentari, acest lucru duce la o mai mare susceptibilitate pentru ateroscleroză și anume depunerea de depozite de colesterol în peretele vaselor de sânge și la disfuncție cardiacă.

O altă cauză care ar putea accelera dezvoltarea unei boli cardiace la pacienții cu scleroză multiplă ar fi stresul oxidativ și disfuncția peretelui vascular, disfuncția endotelială, care în cele din urmă duce la ateroscleroză și boală cardiacă.

Această disfuncție a peretelui vascular se traduce în remodelarea peretelui vasului de sânge, care devine mai rigid și în cele din urmă susceptibil la depunerea de plăci de aterom, depunerea de colesterol, care pot duce la îngustarea severă a vasului de sânge miocardic, cauzând infarct miocardic, cerebral, cauzând accident vascular cerebral periferic, cauzând ischemie periferică și așa mai departe.

Un alt mecanism prin care pacienții cu scleroză multiplă ar putea dezvolta boală cardiovasculară este prezența factorilor de risc cardiovasculari în populația pacienților cu scleroză multiplă, și anume hipertensiunea arterială, fumatul, diabetul zaharat de tip II, dislipidemia – adică prezența unor concentrații mari de grăsimi în sânge, obezitatea, stresul psihosocial.

Cea mai frecventă dintre toți acești factori de risc este hipertensiunea arterială care pentru pacienții cu scleroză multiplă reprezintă un loc unde se poate interveni foarte rapid, în scopul de a preveni evenimente sau îmbolnăvirea ulterioară a acestor pacienți, îmbolnăvirea inimii și a vaselor de sânge.

Cum spuneam și mai devreme, fiind vorba în general de pacienți tineri, măsurile de prevenție și de tratare a factorilor de risc cardiovasculari pe care i-am amintit este de importanță crucială în cazul pacienților cu scleroză multiplă.

Hipertensiunea arterială este foarte întâlnită în populația generală, se estimează că în anul 2025 prevalența hipertensiunii arteriale ar fi de circa 1,5 miliarde de oameni. Hipertensiunea arterială – adică valorile ridicate ale presiunii arteriale – este o cauză principală de mortalitate prematură și un factor de risc important pentru insuficiența cardiacă, pentru aritmii ca de exemplu fibrilația atrială, pentru boala renală, pentru boala arterelor periferice și pentru declinul cognitiv și bolile degenerative cognitive.

Interviu de Alexandra Mănăilă