Ce legătură există între scleroza multiplă și paraziți
V-ați gândit vreodată că paraziții ar putea aveau un rol protector în dezvoltarea sclerozei multiple? Ei bine, lumea științifică a evaluat asocierea dintre prezența anticorpilor anti-Toxoplasma gondii, un protozoar intracelular care infectează oamenii și animalele, și scleroza multiplă (SM). Plecând de la estimările actuale, cel puțin o treime din populația generală este infectată cu T. gondii la nivel mondial. Câțiva cercetători italieni au fost curioși să afle cum stau lucrurile într-o cohortă de pacienți cu SM din orașul Catania.
Probabil știți deja că scleroza multiplă este considerată o boală multifactorială, cauzată de mai multe interacțiuni complexe între factorii genetici și de mediu. Există chiar o „ipoteză a igienei”, potrivit căreia agenții infecțioși prezenți la o vârstă mai timpurie ar putea acționa ca un factor de protecție împotriva anumitor boli. De altfel, această ipoteză a folosit drept explicație pentru incidența crescută a SM în țările occidentale. În acest context, italienii și-au propus să afle în cadrul unui studiu mai multe despre asocierea dintre toxoplasmoză și SM.
Până acum mai multe studii au sugerat o posibilă asociere între infecția cronică cu T. gondii și bolile autoimune, cum ar fi artrita reumatoidă și lupusul eritematos sistemic. Italienii au adunat date clinice și probe de ser de la 164 de pacienți cu SM și 481 de persoane cu aceleași vârste și sex precum pacienții dar fără să aibă tulburări neurologice.
Probele de ser au fost analizate la laboratoarele Institutului de Boli Infecțioase al Universității din Florența pentru a detecta Toxoplasma gondii. Prezența anticorpilor anti-Toxoplasma gondii a fost detectată la 38 de pacienți. De asemenea, cercetătorii au evaluat anterior prezența anticorpilor anti Toxocara canis (T. canis) și au găsit 11 cazuri de SM (8,5%) și 23 din celelalte cu anticorpi anti T. canis. 4 cazuri de SM (3,1%) și 14 din persoanele sănătoase au prezentat o infecție dublă și au fost seropozitive atât pentru T. canis, cât și pentru T. gondii.
Oamenii de știință italieni au precizat că au găsit o asociere negativă, chiar dacă semnificativă la limită, între seropozitivitatea T. gondii și prezența bolilor autoimune.
,,Am găsit o asociere negativă între T. gondii și SM, sugerând un posibil rol protector al acestui parazit și susținând ipoteza igienei. Conform ipotezei de igienă, de fapt, expunerea scăzută la agenți patogeni la începutul vieții poate crește riscul de boli autoimune, inclusiv SM și alergie, în special în țările occidentale, probabil din cauza unui dezechilibru imunologic între răspunsul Th1 și Th24”, au precizat autorii studiului.
Oamenii de știință italieni au subliniat că și alte studii au sugerat o asociere între infecția cronică cu T. gondii și bolile autoimune, cum ar fi diabetul zaharat de tip I, artrita reumatoidă și lupusul eritematos sistemic, dar au fost raportate rezultate contradictorii, sugerând că T. gondii poate juca un rol pozitiv sau negativ în diferite condiții autoimune.
,,În ultimii ani, unele studii au investigat, de asemenea, asocierea dintre toxoplasmoză și SM. După cunoștințele noastre, până în prezent, au fost efectuate doar cinci studii de caz de control spitalicești și toate, cu excepția unuia, au raportat o asociere negativă, chiar dacă a fost semnificativă doar în două studii. Studiul nostru reprezintă unul dintre cele mai mari studii de caz-control menite să evalueze posibila asociere între T. gondii și SM și singurul cu un design bazat pe populație, evitând posibilele părtiniri de selecție. În medie, seroprevalența detectată printre cazuri (29,5%) și martori (45,4%) a fost apropiată de cele raportate în literatură, cu o asociere negativă semnificativă între seropozitivitatea T. gondii și SM”, au afirmat cercetătorii.
Parazitul Toxoplasma gondii se reproduce în celulele mamiferelor având un ciclu de viață complex constând dintr-un ciclu sexual în gazda sa definitivă felină și un ciclu asexual în gazda sa intermediară (animale, păsări, oameni). Modul de transmitere al infecției este prin consumul de carne nepreparată suficient termic, consumul de apă sau ale alimente contaminate cum ar fi lactatele nepasteurizate. Utilizarea ustensilelor de bucătărie contaminate, contactul cu excremente contaminate de pisică sau transmitere verticală – de la mamă a făt pe durata sarcinii sunt alte modalități de infectare.
Toxoplasmoza este boala determinată de infecția cu acest parazit și dă simptome asemănătoare gripei. Infecția cu T. gondii poate fi și asimptomatică, cu toate acestea la gazdele imunocompromise poate da naștere unor manifestări clinice mai severe, cum ar fi encefalita.
Toxocara canis, detectat în studiul italienilor, este un alt parazit întâlnit mai ales la câini și este principalul agent etiologic al toxocarozei (larvă migrans viscerală), boală produsă de formele larvare de Toxocara, care se pot localiza la nivel hepatic, ocular, pulmonar, miocardic şi la nivelul sistemului nervos central (SNC). Majoritatea persoanelor infectate cu Toxocara canis nu prezintă manifestări clinice, dar pot avea o eozinofilie moderată şi un nivel crescut al anticorpilor serici anti Toxocara canis. De asemenea oamenii pot face pneumonie, hepatomegalie, febră, tuse, tulburări oculare.
Articol de Alexandra Mănăilă
Surse: